Prim-ministrul Autorității Palestiniene, Mohammad Shtayyeh, a declarat la CNN că nu va condamna atacul sângeros al Hamas în care au fost ucise peste 1.000 de persoane pe 7 octombrie, afirmând că „susținerea oarbă pentru Israelul este ca un permis de a ucide”.

„Sper ca Statele Unite să nu meargă în această direcție”, a adăugat el.

Într-un interviu acordat la Ramallah, în Cisiordania, jurnalistei Becky Anderson de la CNN, premierul palestinian a explicat de ce nu vrea să condamne atacurile:

„Povestea palestiniană nu începe la 7 octombrie. Catastrofa palestiniană există de 75 de ani, iar noi am strigat tare, am strigat tare și clar (că) avem nevoie de o soluție”.El a continuat spunând că o „condamnare ar trebui să fie pentru uciderea fiecărui civil, a fiecărei ființe umane care nu merită să moară. Acest lucru ar trebui să condamnăm”, a spus Mohammad Shtayyeh.

Premierul palestinian a susținut că sentimentul în rândul poporului israelian este unul de răzbunare.

„Israelul nu este sub amenințare existențială și cred că Casa Albă, (președintele Joe Biden) ar trebui să solicite părților să se așeze la masă și să lucreze împreună pentru o soluție pașnică”, a declarat el.

Vizitele liderilor mondiali la Tel Aviv pentru a-și arăta sprijinul pentru Israel — o referire în parte la vizita lui Biden și cele ale secretarului de stat american Antony Blinken din ultima săptămână, printre alții — au „dat cea mai verde undă verde pentru ca Israelul să-și continue atacul asupra Gaza”, a spus Shtayyeh.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sprijinul internațional ar trebui să fie pentru pace, nu pentru agresiune, a indicat el. Prim-ministrul palestinian a făcut apel la un efort internațional colectiv, condus de Consiliul de Securitate al ONU, pentru a pune capăt războiului.

„Ce e nevoie este un efort internațional colectiv din partea membrilor Consiliului de Securitate pentru a prelua inițiativa de a pune capăt conflictului și de a găsi o soluție”, a afirmat Shtayyeh.

#conflict #Hamas #ONU

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.