Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Tihanovskaia, la Chișinău, în imagini: „Moldova a realizat atât de multe. Este un exemplu de urmat de beloruși”

22 Oct. 2023, 11:37
 // Categoria: Politica // Autor:  Elena Putregai
22 Oct. 2023, 11:37 // Politica //  Elena Putregai

Svetlana Tihanovskaia, lidera opoziției din Belarus nevoită să plece în exil din cauza regimului lui Alexandr Lukașenko, a fost timp de două zile la Chișinău, fiind invitată de președinta Maia Sandu. Ea a avut discuții respectiv cu șefa statului, cu președintele Parlamentului, Igor Grosu, dar a participat și la un forum despre egalitatea de gen.

„Am convenit să sprijinim bilateral aspirațiile europene ale Belarus și Republicii Moldova pe toate platformele internaționale și să organizăm o conferință comună. Îi sunt recunoscător președintelui, pentru că și-a exprimat solidaritatea și a semnat cărți poștale pentru deținuții politici”, a scris politiciana.

„Stimată președintă Maia Sandu, vă mulțumesc că m-ați primit în Moldova. Conducerea dvs. curajoasă îndreaptă Republica Moldova către un viitor european mai luminos. Astăzi, începem noul capitol al relației noastre bazat pe valori comune – libertate, democrație și respect pentru drepturile omului”, și-a exprimat gândurile către șefa statului.

Nu în ultimul rând, Svetlana Tihanovskaia a participat la „Moldova Women Forum 2023”.

„Mă simt împuternicită, energizată și inspirată să întâlnesc atât de multe femei puternice la Moldova Women Forum 2023. Nu lăsați pe nimeni să se îndoiască că leadershipul feminin este viitorul! Mulțumită președintelui și femeilor mari, Moldova a realizat atât de multe. Este un exemplu de urmat de beloruși”, a punctat ea.

Forumul s-a desfășurat în incinta Castel Mimi și a reunit peste 170 de femei, 30 de paneliști naționali și internaționali, oferind o platformă unică pentru a discuta rolul femeii în societate, importanța respectării drepturilor femeilor și promovarea egalității de gen. Un panel separat a fost dedicat dezbaterilor cu participarea Maiei Sandu.

La eveniment au mai fost prezenți următorii: Dalia Grybauskaite, președinta R. Lituania în perioada 2009-2019, comisară europeană (2004); Danuta Hübner, membră a Parlamentului European; Lena Kolarska-Bobińska, membră a Parlamentului European în legislatura a VII-a (2009-2014); Dalia Grybauskaitė, prima femeie președinte a Lituaniei în 2009, cu două mandate consecutive până în 2019; Danuta Hübner, Profesor în Economie; Membra al Parlamentului European din 2009; Liliana Palihovici, președintă a „Institutum Virtutes Civilis”, reprezentantă specială a președintei în exercițiu a OSCE; Natalia Gavrilița, Former Prime Minister of the Republic of Moldova (pe online). Anna Maria Corazza Bildt, former MEP from Sweden, Member of the Board Jarl Hjalmarson Foundation; Prof. Lena Kolarska-Bobińska, former MEP, former Polish Minister of Science and Higher Education/ Anna Bauseneick, CDU, membră a Landtag (parlamentul regional) al Saxoniei Inferioare; Mariana Gâju, primarul comunei Cumpăna, județul Constanța, președintele Ligii Femeilor, primarii comunelor românești, vicepreședinte CEMR, membru al Comitetului Regiunilor; Irina Vlah, fosta bașcană a Găgăuziei; Nadejda Darie, fost primar al Zberoiei, Nisporeni – 5 mandate, secretar al femeilor Rețeaua primarilor CALM; Cristina Frolov, președintele Fundației Constantin Mimi Sustenabil și Rural; Olha Pikula, membră a Consiliului Local Mariupol, Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.