Svetlanei Tihanovskaia, lidera opoziţiei belaruse, i s-a spus că soțul ei a murit în închisoare

Lidera opoziţiei din Belarus aflată în exil, Svetlana Tihanovskaia, a anunţat că a fost informată de o persoană necunoscută despre posibila moarte în închisoare a soţului său, Serghei, despre care nu mai are nicio veste din martie.

„Astăzi am primit un mesaj foarte ciudat şi înfiorător. O persoană necunoscută a scris că soţul meu, Serghei, a murit în închisoarea Jodino”, a scris Svetlana Tihanovskaia pe Twitter luni seara, 3 iulie curent, adăugând că nu există „nicio dovadă a acestei afirmaţii”.

Serghei Tihanovski a fost condamnat în decembrie 2021 la 18 ani de închisoare pentru o serie de acuzaţii, printre care „organizarea de tulburări în masă” în această ţară aliată a Moscovei şi condusă cu o mână de fier de Aleksandr Lukaşenko din 1994.

Condamnarea lui este considerată în general ca o răzbunare politică împotriva unui bărbat care l-a provocat pe Aleksandr Lukaşenko înainte de alegerile prezidenţiale din 2020, ceea ce a declanşat o mişcare de protest majoră care a fost reprimată prin forţă.

După ce a fost arestat soţul său, în mai 2020, cu câteva luni înainte de alegerile prezidenţiale, Svetlana Tihanovskaia a candidat în locul acestuia şi a devenit principala figură a opoziţiei, fiind nevoită ulterior să plece în exil.

„Avocații nu mai au voie să îl vadă”

Potrivit Svetlanei Tihanovskaia, nu este pentru prima dată când circulă zvonuri privind moartea soţului ei, dar opozanta nu mai are veşti de la el din 9 martie, iar „avocaţii nu au voie să-l vadă”.

„Nu am primit nicio scrisoare şi nu a existat nicio comunicare prin intermediul avocaţilor”, a declarat ea pe Facebook. „Aceasta este încă o încercare a regimului de a exercita presiuni nu numai asupra deţinuţilor politici, care sunt privaţi de orice contact cu lumea exterioară şi deţinuţi în condiţii teribile, ci şi asupra rudelor lor, care sunt obligate să trăiască fără nicio informaţie”, a scris Svetlana Tihanovskaia. „Îmi fac griji pentru Serghei în fiecare zi. Este foarte dificil să trăieşti când nu ştii dacă soţul tău este în viaţă sau nu”, a adăugat ea.

Lider al opoziţiei în alegerile prezidenţiale contestate din 2020, Svetlana Tihanovskaia, ca mii de compatrioţi ai săi, a fost nevoită să plece în exil în faţa represiunii guvernamentale.

Lidera opoziției din Belarus, condamnată în lipsă

În martie, ea a fost condamnată în lipsă la 15 ani de închisoare pentru o serie de acuzaţii, printre care „conspiraţie în vederea preluării puterii”. Mulţi alţi opozanţi au primit sentinţe foarte grele în Belarus.

În noiembrie 2022, aflată pentru câteva zile în București, lidera opoziției democratice din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, a acordat un interviu HotNews.ro în care a explicat ce așteptări are de la români, cum văd belorușii războiul din Ucraina sau când se va prăbuși regimul Lukașenko, dar a răspuns și la întrebări personale despre viața în exil și cum comunica cu soțul din închisoare.

„Sergei este în închisoare din 2019 și periodic a fost trimis la carceră, într-un loc groaznic, care este o cameră mică și goală fără pat, acesta poate fi folosit doar noaptea. Nu are pătură și pernă, iar în interior este la fel de frig ca afară. La fel ca în cazul altor prizonieri politici, pot comunica cu el doar prin intermediul avocaților. Avocații sunt poștașii pentru prizonieri politici”, a declarat Svetlana Tihanovskaia pentru HotNews.ro.

#Serghei Tihanovski #opozitie #inchisoare #Svetlana Tihanovskaia #Belarus

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.