Grupul sârb NIS Petrol, controlat de Gazprom, ia în considerare ieșirea de pe piețele din România și Bulgaria din cauza problemelor cu care se confruntă operațiunile sale pe aceste piețe.

„Conducerea […] ia în considerare posibilitatea de a ieși de pe aceste piețe în cazul în care provocările persistă sau se agravează, inclusiv evaluarea unei potențiale vânzări complete sau parțiale a activelor, închiderea sau alte mecanisme de ieșire”, a anunțat NIS în raportul său financiar pentru al patrulea trimestru din 2024.

În Bulgaria, NIS se confruntă cu dificultăți în operațiunile de distribuție, în timp ce în România are probleme atât pe partea de producție, cât și la distribuție, conform companiei.

„O revizuire cuprinzătoare este în curs de desfășurare pentru a se asigura că orice decizie luată se va alinia cu obiectivele strategice pe termen lung ale grupului și cu interesele acționarilor”, a declarat NIS, adăugând că rezultatele acestor evaluări vor fi comunicate în rapoartele sale periodice în perioada următoare.

În România, NIS deține 19 benzinării sub marca Gazprom și este, de asemenea, implicată în explorarea de petrol și gaze. În 2024, cota sa de piață în România pe piața totală a carburanților a fost de 0,4%, în timp ce cota sa pe piața cu amănuntul a fost de 0,6%. În Bulgaria, NIS operează o rețea de 23 de benzinării sub marca Gazprom.

În țara vecină, NIS Petrom – firma ce deține benzinăriile Gazprom – este în concordat preventiv, o formă de protecție împotriva creditorilor, după ce compania a ajuns într-un diferend cu statul român, conform Profit.ro.

Mai exact, are datorii curente de circa 28 de milioane de lei către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG), fosta Agenție Națională pentru Resurse Minerale (ANRM).

NIS Petrol deține și două concesiuni petroliere, iar din acestea derivă și problemele sale cu fosta ANRM, statul acuzând compania că nu și-a îndeplinit obligațiile asumate în contracte.

În data de 10 ianuarie, Trezoreria SUA a anunțat sancțiuni împotriva NIS, ca parte a unor măsuri mai ample împotriva sectorului energetic al Rusiei, citând controlul companiei de către gigantul petrolier rus Gazprom Neft. Gazprom deține 56,15% din NIS Petrol, iar guvernul sârb are 30%. Restul sunt acționari minoritari de pe bursă. În cazul în care rușii nu părăsesc NIS Petrol, compania riscă să nu mai primească petrol din cauza sancțiunilor, iar stațiile peco ar putea rămâne fără carburanți.

În ultimii ani, presa internațională a scris că gigantul britanico-olandez Shell dorea să facă un schimb de active cu Gazprom și să participe în comun la mai multe proiecte. Planurile au căzut după invadarea Ucrainei de către Rusia.

De asemenea, informațiile din ultimii ani erau că Shell va prelua benzinăriile Lukoil, un alt grup rus prezent în România, conform Newsweek. Lukoil are însă 319 benzinării în România, plus rafinăria Petrotel de lângă Ploiești. Anterior, Shell a mai fost prezent în România, dar și-a vândut benzinăriile către grupul maghiar MOL în 2004.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Gazprom #Romania

Un posibil summit între Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar putea deveni unul dintre cele mai importante evenimente diplomatice ale anului. Planul se lovește însă de neînțelegeri între Washington și Beijing: în timp ce Trump vrea discuții directe și libere, liderul chinez insistă asupra unui format strict controlat. În spatele disputei se află mize majore, de la războiul din Ucraina și controlul armamentului nuclear până la viitorul ordinii mondiale, informează adevărul.ro.

Beijingul dorește o reuniune strict organizată, cu declarații pregătite în avans și puțin spațiu pentru discuții spontane. Administrația Trump preferă însă un format mai liber, care să le permită celor trei lideri să poarte un dialog direct.

China încearcă să evite imprevizibilul, în timp ce Statele Unite insistă asupra unui format mai flexibil pentru o eventuală întâlnire trilaterală între liderii american, chinez și rus.

Potrivit publicației The Wall Street Journal (WSJ), Beijingul dorește ca summitul să se desfășoare după un scenariu stabilit în prealabil. Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar urma să citească declarații pregătite dinainte, iar posibilitatea unor discuții libere ar fi limitată.

Administrația președintelui american Donald Trump susține, în schimb, un format mai deschis, care să le permită celor trei lideri să facă schimb de opinii. Întâlnirea ar putea avea loc în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), programat în China pentru 18–19 noiembrie.

Diferențele dintre Washington și Beijing în privința formatului și agendei ridică semne de întrebare asupra șanselor ca reuniunea să aibă loc, deși Statele Unite, China și Rusia și-au exprimat disponibilitatea de a lua în calcul o asemenea întâlnire.

Controlul armamentului nuclear, un punct sensibil

Donald Trump a transmis clar că dorește să discute despre controlul armelor nucleare.

China deține un arsenal nuclear mult mai mic decât Statele Unite și Rusia, însă îl extinde rapid. Beijingul a manifestat de multă vreme reticență față de negocierile privind limitarea armamentului nuclear.

Duminică, 8 noiembrie, Trump și-a exprimat speranța că, în cadrul unei întâlniri cu Xi Jinping și Vladimir Putin, vor putea fi abordate „numeroase subiecte, inclusiv denuclearizarea”.

Pentru China, participarea la negocieri trilaterale privind controlul armamentului ar putea însă consacra o situație de inegalitate între arsenalele nucleare, în avantajul Washingtonului și Moscovei. Un asemenea rezultat este inacceptabil pentru Xi Jinping, care conduce cel mai amplu program de extindere a arsenalului nuclear chinez din istoria țării.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul nu va accepta să participe la astfel de negocieri.

Ultimul mare acord privind armele nucleare dintre Statele Unite și Rusia, cunoscut drept Noul START (START III), a expirat în februarie anul acesta. În consecință, cele mai mari două arsenale nucleare din lume au rămas, pentru prima dată după decenii, în afara unui acord care să le limiteze.

Administrația Trump a susținut că orice viitor acord de control al armamentului nuclear ar trebui să includă și China, al cărei arsenal se extinde într-un ritm mai rapid decât cele american și rus.

Miza Rusiei și poziția Beijingului

Apelul lui Vladimir Putin pentru organizarea unei întâlniri trilaterale ar putea urmări valorificarea unei eventuale relaxări a poziției lui Trump față de Kremlin.

Potrivit analizei citate de WSJ, liderul rus ar putea încerca să obțină, cu sprijinul Chinei, progrese în direcția încheierii războiului împotriva Ucrainei în condiții favorabile Moscovei, fără participarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul este dispus să accepte o reuniune în trei, dar numai dacă aceasta este pregătită în detaliu. China dorește o agendă convenită în prealabil și un rezultat stabilit înaintea întâlnirii.

Beijingul ar fi dispus să discute despre Ucraina și alte subiecte importante în acest cadru. În lipsa unei pregătiri prealabile, însă, China ar prefera organizarea unor întâlniri bilaterale separate.

Un oficial de rang înalt din administrația Trump a afirmat că Xi Jinping pare să evite dialogurile spontane cu omologii săi. Această insistență asupra unui format strict controlat ridică întrebări cu privire la disponibilitatea liderului chinez de a participa la discuții directe, a adăugat reprezentantul american.

Surse apropiate Beijingului, citate de WSJ, susțin că Xi ar dori să creeze imaginea unei întâlniri trilaterale istorice, cu fotografii oficiale, declarații comune și un puternic impact propagandistic, fără a-și asuma riscul unor discuții imprevizibile.

De ce evită Xi Jinping discuțiile spontane

Kurt Campbell, fost adjunct al secretarului de stat al SUA, consideră că o asemenea întâlnire ar implica riscuri importante pentru liderul chinez.

„Cred că, pentru Xi, este o situație foarte riscantă și extrem de imprevizibilă. Beijingul ar prefera să își gestioneze separat relațiile cu Washingtonul și Moscova, obținând avantaje de la fiecare”, a declarat Campbell.

Preferința Chinei pentru discursuri pregătite și rostite pe rând este în concordanță cu practicile sale diplomatice obișnuite.

Întâlnirile lui Xi Jinping cu liderii străini sunt, de regulă, planificate cu mare atenție, uneori până la nivel de minut. Subiectele sunt stabilite dinainte, iar spațiul pentru spontaneitate este redus.

Această prudență este cu atât mai pronunțată în contextul pregătirilor pentru o amplă schimbare a conducerii Partidului Comunist Chinez, la cel de-al 21-lea Congres, programat pentru sfârșitul anului 2027. Se estimează că Xi va numi atunci o nouă generație de colaboratori loiali în funcțiile de conducere.

Potrivit surselor WSJ apropiate Beijingului, în timp ce Xi gestionează epurări politice, numiri în funcții-cheie și problema succesiunii, o întâlnire cu Trump și Putin desfășurată într-un format necontrolat reprezintă exact genul de variabilă imprevizibilă pe care China dorește să o evite.