Presiunile exercitate de Rusia asupra Republicii Moldova în privinţa livrărilor de gaze reprezintă o „încercare făţişă” de intimidare a actualei puteri proeuropene de la Chişinău, denunţă preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, scrie adevarul.ro, cu referire la Reuters.

Într-un discurs susţinut în Parlamentul European, Ursula von der Leyen a declarat că UE vrea relaţii bune cu Rusia, dar că acest lucru depinde în primul rând de Moscova. Ori comportamentul Moscovei dovedeşte contrariul, în condiţiile în care comasează trupe la graniţa cu Ucraina şi orchestrează o criză a gazelor, mai ales împotriva Republicii Moldova.

„Vedem (…) o încercare făţişă de a intimida guvernul reformist al Republicii Moldova prin presiuni privind livrările de gaz într-un moment în care preţurile la energie sunt ridicate Trebuie să ne protejăm societăţile şi democraţiile de acest tip de joc de putere geopolitic cinic”, a spus şefa Executivului european.

Într-un interviu publicat marţi de Reuters, preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, afirmă că statul pe care îl conduce aspiră să adere la Uniunea Europeană „într-o zi” şi i-a comunicat Rusiei că aceasta este alegerea sa.

Sandu recunoaşte că Rusia îi face dificilă viaţa Republicii Moldova, cu preţuri mai mari pentru gazele naturale. Preşedinta Republicii Moldova a calificat noul contract de gaze pe cinci ani semnat cu compania rusă Gazprom drept „rezonabil”, dar a menţionat totodat că Moscova le-a acordat „preţuri preferenţiale” aliaţilor săi apropiaţi.

Chişinăul va contesta solicitarea Gazprom cu privire la plata unor datorii estimate unilateral la 709 milioane de dolari.

„Când preţul gazului a crescut atât de mult, Gazprom a început să vorbească despre unele datorii despre care susţin că datează din 1994. Bineînţeles că acest lucru a fost folosit în negocieri. Noi credem că datoria trebuie să fie mult mai mică”, a subliniat Maia Sandu.

Şi şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a atenţionat recent că Moscova se foloseşte de gaze ca „armă politică” pentru a intimida Republica Moldova, ceea ce Kremlinul respinge, evident. Pe de altă parte, Maia Sandu s-a declarat preocupată de mobilizarea militară a Rusiei la graniţa cu Ucraina şi a reiterat apelul la retragerea trupelor ruse din Transnistria, o regiune separatistă a Republicii Moldova susţinută de Moscova.

#Moldova #Rusia #Ursula von der Leyen

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.