Presiunile exercitate de Rusia asupra Republicii Moldova în privinţa livrărilor de gaze reprezintă o „încercare făţişă” de intimidare a actualei puteri proeuropene de la Chişinău, denunţă preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, scrie adevarul.ro, cu referire la Reuters.

Într-un discurs susţinut în Parlamentul European, Ursula von der Leyen a declarat că UE vrea relaţii bune cu Rusia, dar că acest lucru depinde în primul rând de Moscova. Ori comportamentul Moscovei dovedeşte contrariul, în condiţiile în care comasează trupe la graniţa cu Ucraina şi orchestrează o criză a gazelor, mai ales împotriva Republicii Moldova.

„Vedem (…) o încercare făţişă de a intimida guvernul reformist al Republicii Moldova prin presiuni privind livrările de gaz într-un moment în care preţurile la energie sunt ridicate Trebuie să ne protejăm societăţile şi democraţiile de acest tip de joc de putere geopolitic cinic”, a spus şefa Executivului european.

Într-un interviu publicat marţi de Reuters, preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, afirmă că statul pe care îl conduce aspiră să adere la Uniunea Europeană „într-o zi” şi i-a comunicat Rusiei că aceasta este alegerea sa.

Sandu recunoaşte că Rusia îi face dificilă viaţa Republicii Moldova, cu preţuri mai mari pentru gazele naturale. Preşedinta Republicii Moldova a calificat noul contract de gaze pe cinci ani semnat cu compania rusă Gazprom drept „rezonabil”, dar a menţionat totodat că Moscova le-a acordat „preţuri preferenţiale” aliaţilor săi apropiaţi.

Chişinăul va contesta solicitarea Gazprom cu privire la plata unor datorii estimate unilateral la 709 milioane de dolari.

„Când preţul gazului a crescut atât de mult, Gazprom a început să vorbească despre unele datorii despre care susţin că datează din 1994. Bineînţeles că acest lucru a fost folosit în negocieri. Noi credem că datoria trebuie să fie mult mai mică”, a subliniat Maia Sandu.

Şi şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a atenţionat recent că Moscova se foloseşte de gaze ca „armă politică” pentru a intimida Republica Moldova, ceea ce Kremlinul respinge, evident. Pe de altă parte, Maia Sandu s-a declarat preocupată de mobilizarea militară a Rusiei la graniţa cu Ucraina şi a reiterat apelul la retragerea trupelor ruse din Transnistria, o regiune separatistă a Republicii Moldova susţinută de Moscova.

#Moldova #Rusia #Ursula von der Leyen

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.