Georgienii au votat sâmbătă în alegeri municipale esenţiale pentru putere, la o zi după arestarea, la întoarcerea din exil, a fostului preşedinte Mihail Saakaşvili, principala figură a opoziţiei, informează agerpres.ro.

Un sondaj la ieşirea din secţiile de votare, realizat de Ipsos Global pentru canalul de televiziune al opoziţiei Mtavari, indica 61,4% din voturi acordate partidelor de opoziţie, faţă de 38,6% pentru Visul Georgian, partidul aflat la putere.

Un al doilea sondaj, realizat de Gorbi pentru canalul pro-guvernamental Imedi, dădea câştigătoare opoziţia cu 52,4% şi estima un procent de 47,6% pentru partidul de guvernământ.

Ambele părţi şi-au declarat victoria după închiderea urnelor, la ora 16:00 GMT.

Aproape 3,5 milioane de alegători au fost chemaţi să aleagă 64 de primari şi 2.068 de deputaţi în 64 de adunări locale, în cele peste 3.600 de secţii de vot din întreaga ţară. La ora locală 17:00 (08:00 GMT) participarea la vot era de 41%, conform datelor furnizate de Comisia electorală, care va începe duminică să anunţe rezultatele.

Arestarea vineri a principalului lider al opoziţiei, o nouă etapă a crizei politice ce afectează Georgia de aproape un an, a sporit miza scrutinului, perceput ca un test pentru partidul Visul Georgian, din ce în ce mai nepopular. Saakaşvili este urmărit pentru abuz de putere într-un dosar pe care acesta îl consideră instrumentat politic şi pentru care a fost condamnat în contumacie la şase ani de închisoare în 2018. Vizat şi de alte capete de acuzare, el riscă o pedeapsă de până la 11 ani de închisoare.

În caz de înfrângere la alegerile de sâmbătă, guvernul ar putea fi obligat să organizeze noi alegeri parlamentare, după scrutinul din octombrie 2020 câştigat cu un scor strâns de Visul Georgian. Contestarea rezultatelor acelui scrutin a declanşat actuala criză.

Un acord intermediat în aprilie de preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a fost anulat în iulie după ce partidul Visul Georgian l-a denunţat. Acordul prevedea convocarea de alegeri legislative anticipate în 2022 (cu doi ani mai devreme decât prevede calendarul electoral) dacă Visul Georgian nu obţine 43% din voturi la alegerile municipale din această sâmbătă. Partidul de guvernământ susţine că acest punct nu mai este aplicabil, în timp ce opoziţia insistă că este în continuare valabil.

#alegeri #Georgia #Saakașvilii

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.