Sub solul din centrul Germaniei se află o resursă care ar putea rezolva problemele de independență energetică ale Europei. Cantitatea estimată de metal ar putea alimenta peste 800 de milioane de mașini electrice, informează mediafax.ro.

În Saxonia, o regiune cunoscută pentru infrastructura sa de gaze, cercetătorii au identificat o vastă formațiune subterană. Aceasta conține concentrații neobișnuit de mari de litiu. Litiul este cel mai ușor metal cunoscut în natură, scrie Il Messaggero.

Datorită conductivității sale electrice incredibile, litiul este o componentă cheie în baterii. Se folosește pentru mașini electrice, smartphone-uri și laptopuri.

Importanța descoperirii

Cererea de litiu continuă să crească rapid. Producția de vehicule electrice impulsionează această creștere.

Descoperirea ar putea fi decisivă pentru asigurarea accesului la materia primă. Europa nu va mai fi nevoită să recurgă la surse străine.

Dependența excesivă de importuri este o vulnerabilitate strategică gravă. Aceasta plasează Europa într-o poziție de subordonare.

Situl german oferă Europei un punct de sprijin. Piața este dominată de sărurile din America de Sud și rafinăriile chinezești.

Confirmarea rezervelor de litiu a atras imediat atenția. Politicienii, observatorii din industrie și concurenții globali au reacționat prompt.

Cantități uriașe de litiu

Situl din regiunea Altmark conține puțin peste 8 milioane de tone de litiu pur. Această cantitate este suficientă pentru a alimenta peste 800 de milioane de mașini electrice. Este una dintre cele mai mari resurse de litiu dintr-un singur sit cunoscute global.

Prețioasa resursă se găsește într-un acvifer adânc. Acesta este situat între 3.200 și 4.000 de metri sub suprafață. Conține săruri geotermale îmbogățite.

Concentrația medie de litiu este de aproximativ 375 miligrame pe litru. Această cifră provine din cercetări geochimice prezentate la conferința anuală EAGE.

Îmbogățirea provine din descompunerea mineralelor mica care conțin litiu. Acestea sunt încorporate în fragmente de rocă vulcanică. Mineralele eliberează litiu în acviferele din jur de milioane de ani.

Doar o mică parte din litiu provine din evaporarea apei de mare în trecut. Profilul geologic susține fezabilitatea producției pe termen lung.

Sfârșitul aprovizionării din străinătate

Descoperirea de la Altmark se înscrie în contextul Legii europene privind materiile prime critice. Uniunea a adoptat-o în martie 2023.

Cadrul de reglementare vizează reducerea dependențelor strategice. Sunt impuși parametri care trebuie îndepliniți până în 2030.

Cel puțin 10% din materiile prime critice trebuie extrase în UE. 40% trebuie prelucrate în UE. 15% trebuie obținute prin reciclare.

Nu mai mult de 65% din orice materie primă strategică poate proveni dintr-o singură țară terță.

Proiectele strategice pot beneficia de autorizații accelerate. Termenul este de 24 de luni pentru permisele de extracție. Pentru instalații de prelucrare și reciclare este de 12 luni.

Comparație cu „triunghiul litiului”

În prezent, cea mai mare parte a litiului este extras din „triunghiul litiului”. Acesta cuprinde câmpurile de sare din Chile, Argentina și Bolivia. Aceste regiuni utilizează metode de evaporare solară. Necesită aproximativ două milioane de litri de apă per tonă de litiu. Procesul durează mai mult de un an.

Impactul asupra mediului și al societății este enorm.

O anchetă realizată de Harvard International Review a evidențiat tensiuni în comunitățile din Bolivia. În Argentina, liderii indigeni și-au exprimat îngrijorarea. Acestea privesc contaminarea apelor subterane și acordurile inadecvate de redistribuire a veniturilor.

Avantajele proiectului german

Proiectul Altmark funcționează într-o fostă zonă industrială. Are un impact redus asupra mediului. Procesul de extracție în circuit închis reduce semnificativ consumul de apă. Evită poluarea suprafeței.

Dacă devine profitabil, proiectul ar putea servi drept model. Producția de litiu cu impact redus ar putea fi replicată în regiunile energetice din Europa.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#depozit #Germania #litiu #minerale rare

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.