Statele Unite au anunţat vineri, 6 februarie curent, noi sancţiuni petroliere împotriva Iranului, la numai câteva ore după o prima rundă de tratative desfăşurate în Oman, discuţii despre care Teheranul afirmă că au avut loc într-o „atmosferă pozitivă”, relatează Digi24.
Preşedintele american Donald Trump s-a angajat să impună reducerea exporturilor „ilicite” de petrol şi produse petrochimice ale Iranului, în cadrul campaniei de „presiune maximă” împotriva acestei ţări, a transmis într-un comunicat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Tommy Pigott.
„În loc să investească în bunăstarea propriului popor şi a infrastructurilor sale dărăpănate, regimul iranian continuă să finanţeze activităţi destabilizatoare în lume şi să intensifice represiunea în interiorul Iranului”, a adăugat responsabilul american.
El s-a referit astfel la susţinerea de către Iran a unor grupări armate anti-americane şi anti-israeliene în regiune şi la eşecul protestelor de stradă în urma cărora Washingtonul spera că va vedea schimbarea puterii la Teheran.
Aceste noi sancţiuni vizează 15 entităţi, două persoane fizice şi 14 petroliere din aşa-numită „flotă din umbră” legată de comerţul cu petrol considerat „ilicit” de SUA, inclusiv nave care arborează pavilioanele Turciei, Indiei şi Emiratelor Arabe Unite. Sancţiunile americane îngheaţă toate activele deţinute în SUA de către persoanele şi entităţile vizate şi interzic oricărei companii sau cetăţean american să facă afaceri cu acestea.
Anunţul despre aceste sancţiuni vine după ce oficiali americani şi iranieni s-au întâlnit în Oman şi au convenit să „continue negocierile”, potrivit ministrului iranian de externe, Abbas Araghchi.
Preşedintele american Donald Trump a trimis în zona Golfului portavionul USS Abraham Lincoln împreună cu o grupare navală ce cuprinde şi trei distrugătoare lansatoare de rachete, în timp ce ameninţă Iranul cu o acţiune militară dacă nu încheie un acord de neutralizare a programelor sale nuclear şi de rachete balistice de care se teme Israelul.
Campania de bombardamente israeliene din iunie anul trecut, în care s-a implicat şi Washingtonul cu un atac cu bombe penetrante asupra instalaţiilor nucleare subterane, pare să nu fi reuşit eliminarea completă a programului nuclear iranian şi nici a stocului de uraniu îmbogăţit, ce ar fi fost pus la adăpost de autorităţile iraniene.
Predarea întregului stoc de uraniu îmbogățit
Potrivit publicaţiei Axios, care citează oficiali americani, din punctul de vedere al SUA orice acord cu Teheranul ar trebui să includă predarea de către acesta a întregului stoc de uraniu îmbogăţit, plafonarea stocului de rachete cu rază lungă de acţiune şi încetarea sprijinului pentru o serie de grupări armate din regiune.
Însă obiectivul mai larg urmărit de Trump pare a fi înlăturarea regimului de la Teheran. De altfel, el şi-a exprimat deschis susţinerea faţă de manifestanţii care au declanşat proteste violente în ultimele zile din decembrie, proteste pe care autorităţile de la Teheran au reuşit să le înăbuşe în ianuarie, cu preţul a mii de victime. Bilanţul oficial indică 3.117 morţi, dar ONG-urile avansează un număr mult mai mare al deceselor, precum şi zeci de mii de arestări.
