Germania, un exemplu în gestionarea pandemiei și un eșec în lansarea procesului de vaccinare ?

Germania a fost un exemplu pe arena internațională în ceea ce privește gestionarea inițială a pandemiei, datorită testelor pe scară largă și răspunsului său rapid la focar. În ciuda unui număr mare de cazuri raportate, rata mortalității în țară din cauza coronavirusului rămâne scăzută, atunci însă când vorbim de vaccinări, rezultatul acesteia lasă de dorit.

Doctorul Sibylle Katzenstein a investit mii de euro pentru a se pregări și pentru a crea condițiile necesare, astfel încât să poată administra vaccinurile COVID-19 oamenilor cât mai repede posibil, dar nu a primit încă nici măcar o doză.

„Ar fi fost frumos dacă aș avea cel puțin 10 vaccinuri în frigider. Am investit mult timp, efor și bani și în cele din urmă oamenii care au nevoie de el, nu au primit încă vaccinul”, a spus Katzenstein.

Medicul spune că nu are nicio idee despre cum să-și vaccineze pacienții vulnerabili după ce a făcut lobby pentru noile vaccinuri anti-COVID, iar în cele din urmă i-a respins în mod repetat pentru că nu avea ce să le administreze. „Sunt foarte îngrijorată și nu știu la cine să apelez”.

Ea împărtășește îngrijorarea multora cu privire la lansarea procesului de vaccinare din Germania, care este un coșmar birocratic cu consecințe mortale.

Germania ține pasul cu Uniunea Europeană în lansarea vaccinărilor conform statisticilor, însă acestea sunt cu mult în urmă luate în raport cu Regatul Unit.

Până în 5 martie, numărul de doze administrate per 100 oameni în Germania și UE, reprezintă un sfert din numărul de doze administrate în UK. Mai multor germani li s-a administrat cea de-a doua doză, însă de șase ori mai mulți britanici au primit-o pe prima.

O parte a problemei constă în faptul că Germania administrează vaccinurile anti-COVID, doar la anumite centre de vaccinare și nu oferă doze cabinetelor medicale, spre deosebire de Marea Britanie, unde medicii locali vaccinează oamenii de luni de zile și unde mai mult de 30% din populație a primit deja prima doză.

Cancelarul german Angela Merkel, a recunoscut eșecurile pe care le are Germania cu viteza de lansare a vaccinului și a declarat miercuri că, cabinetele medicale vor putea vaccina pacienții până la sfârșitul lunii martie.

Katzenstein spune că există în jur de 50.000 de cabinete de medici generaliști în Germania și „este mult mai ușor pentru pacienți să ajungă la propriul lor medic de familie decât la centrele de vaccinare”.

Sistemul și însăși procesul prin care pacienții trebuie să se înregistreze pentru vaccinarea la un centru este foarte complex, cu numeroase proceduri, în toate cele 16 state ale țării. Katzenstein susține că este dificil pentru un bătrân de 90 de ani să se programeze online.

„Săptămâna aceasta, în Germania, restricțiile au fost prelungite din nou până la sfârșitul lunii martie. Țara este blocat și așa, de ce trebuie să o blocăm mai mult din cauza logisticii interne și a birocrației inutile”, a zis ea.

#Angela Merkel despre coronavirus #vaccin anti-covid-19 #COVID-19

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat marţi, 3 decembrie curent, România pentru că nu a sancţionat un bărbat care a publicat online fotografii intime ale fostei sale partenere, relatează digi24.ro.

Instanţa europeană a condamnat astfel România pentru încălcarea articolului 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, referitor la respectarea vieţii private şi de familie.

În 2016, fostul partener al reclamantei le-a trimis membrilor de familie ai acesteia fotografii intime ale ei. În plus, el a publicat acele fotografii, însoţite de informaţii personale, pe site-uri care oferă servicii de escortă.

Tânăra, atunci în vârstă de 18 ani, a depus rapid plângere, însă ancheta penală şi procedura au rămas mult timp pe rol, până la expirarea termenului de prescripţie a răspunderii penale. După ce a epuizat toate posibilităţile de recurs în România, ea a formulat o plângere către CEDO în 2021.

În hotărârea sa, CEDO a subliniat „întârzierile excesive” în anchetă şi a considerat că în România cadrul legal nu este adecvat şi, în consecinţă, tânăra nu a fost protejată împotriva violenţei online. Instanţa europeană mai invocă şi „dispreţul” autorităţilor, care au considerat că reclamanta a fost în parte responsabilă pentru respectivele fapte.

Prin urmare, CEDO condamnă România să-i plătească reclamantei 700 de euro drept daune materiale, plus 7500 de euro ca daune morale şi 125 de euro pentru cheltuieli de judecată.