Ghețarii Pământului au pierdut 300 de miliarde de tone (273 de miliarde de tone metrice) de gheață în fiecare an, în medie, între 2000 și 2023, ceea ce reprezintă o scădere de 5% a volumului de la începutul mileniului, potrivit unui nou studiu revoluționar, citat de Live Science.
Potrivit Centrului Național Francez pentru Cercetare Științifică (CNRS), care a fost implicat în studiu împreună cu zeci de alte instituții de cercetare, această pierdere echivalează cu aproximativ trei piscine olimpice de gheață care se topesc sau se desprind din ghețari în fiecare secundă.
Acest declin surprinzător este rezultatul încălzirii globale provocate de emisiile noastre tot mai mari de gaze cu efect de seră.
„Cantitatea de gheață pierdută în ultimii ani este șocantă”
„Ne așteptam să constatăm că ghețarii se topesc, dar cantitatea de gheață pierdută în ultimii ani este șocantă chiar și pentru noi, oamenii de știință”, a declarat autorul principal Michael Zemp, profesor la Universitatea din Zurich și director al Serviciului mondial de monitorizare a ghețarilor.
Rezultatele au evidențiat pierderi extreme ale ghețarilor din Munții Alpi și Pirinei din Europa, ambele regiuni înregistrând o scădere cu 40% a volumului ghețarilor în perioada studiată. „În Alpii europeni, ghețarii au pierdut 10% din gheața lor în doar doi ani”, a declarat Zemp pentru Live Science.
Pentru studiu, cercetătorii au compilat date din satelit și măsurători directe ale fiecărei regiuni glaciare din lume, cu excepția calotelor glaciare din Groenlanda și Antarctica, care sunt atât de mari încât au un răspuns întârziat la încălzire, a declarat Zemp.
Ghețarii din Alpi și Pirinei au înregistrat cel mai mare declin
Oamenii de știință au adunat și au convertit sute de seturi de date referitoare la ghețari în serii cronologice pe care le-au putut analiza apoi pentru a contura o imagine globală a modului în care ghețarii s-au schimbat de-a lungul timpului.
„În ultimii 20 de ani am obținut o multitudine de senzori prin satelit pentru a estima înălțimea ghețarilor și schimbările de masă”, a declarat Zemp. „Deși am fost de acord în general cu privire la topirea ghețarilor, cifrele exacte diferă destul de mult de la un senzor la altul” – de aici și necesitatea de a converti toate cifrele într-un singur format, a spus Zemp.
Rezultatele, publicate miercuri (19 februarie) în revista Nature, au evidențiat diferențe regionale puternice în ceea ce privește pierderea de gheață în timpul perioadei de studiu. Ghețarii din Alpi și Pirinei au înregistrat cel mai mare declin raportat la dimensiunea lor, în timp ce ghețarii din insulele subantarctice au pierdut doar aproximativ 2% din gheața lor, potrivit unei declarații a Universității din Zurich.
Cercetătorii au constatat, de asemenea, o creștere cu 36% a pierderii anuale de gheață între prima jumătate a perioadei de studiu, între 2000 și 2011, și a doua jumătate, între 2012 și 2023, sugerând că pierderea de gheață se accelerează.
„Ghețarii sunt resurse vitale de apă dulce”
Excluzând calotele glaciare din Groenlanda și Antarctica, ghețarii din întreaga lume dețineau aproximativ 134.182 miliarde de tone (121.728 miliarde de tone metrice) de gheață în 2000. Până în 2023, această cifră a scăzut la aproximativ 126.971 miliarde de tone (115.186 miliarde de tone metrice), potrivit studiului.
Volumul de gheață pierdut de ghețari în timpul perioadei de studiu a cauzat creșterea nivelului global al mărilor cu 18 milimetri, au remarcat cercetătorii, ceea ce reprezintă cu 2,5 mm mai mult decât contribuția ghețarului Groenlandei la creșterea nivelului mărilor începând cu anii 1990.
Creșterea nivelului mării nu este singurul risc legat de topirea ghețarilor. „Ghețarii sunt resurse vitale de apă dulce, în special pentru comunitățile locale din Asia Centrală și Anzii Centrali”, a declarat Inés Dussaillant Lehmann, coautor al studiului, cercetător postdoctoral și glaciolog la Universitatea din Zurich. Scăderea rezervelor de apă dulce din ghețari ar putea amenința securitatea apei în aceste regiuni, potrivit declarației.
Prima cercetare care prezintă o imagine globală coerentă a topirii ghețarilor
Noua cercetare este prima care prezintă o imagine globală coerentă a topirii ghețarilor și va oferi o bază pentru studii similare în viitor, a declarat Samuel Cook, un expert în modelarea ghețarilor și lider de grup de cercetare junior la Universitatea din Erlangen-Nuremberg din Germania, care nu a fost implicat în studiu.
„Aceasta este o analiză de date la scară globală cât se poate de robustă”, a declarat Cook pentru Live Science într-un e-mail. „Lucrul care iese în evidență pentru mine este minuțiozitatea pur metodică a autorilor și amploarea studiului”.
În primul trimestru al secolului XXI, ghețarii din întreaga lume au scăzut cu 5% – dar aceasta este doar o fracțiune din ceea ce s-ar putea întâmpla în următoarele decenii.
Cel puțin 25% din gheața rămasă se va pierde până în 2100, chiar dacă reducem emisiile
Modelarea anterioară a arătat că cel puțin 25% din gheața care rămâne astăzi în ghețari se va pierde până în 2100, chiar dacă reducem emisiile de gaze cu efect de seră, deoarece ghețarii reacționează cu întârziere la schimbările climatice, a declarat Zemp. În cazul în care emisiile rămân neschimbate sau cresc, lumea ar putea pierde 50% din gheața glaciară rămasă până la sfârșitul acestui secol, a spus el.
Numai o acțiune imediată poate evita cele mai grave rezultate, a spus Zemp. „Fiecare zecime de grad [Celsius] de încălzire evitată va contribui la conservarea ghețarilor și ne va salva de efectele conexe din aval”, a spus el.
