Celebrul creator de modă italian Giorgio Armani, care a murit joi la vârsta de 91 de ani, va fi condus pe ultimul drum luni după-amiază, într-o ceremonie privată, rezervată familiei, într-o localitate din nordul Italiei, au anunțat autoritățile locale, citate de AFP, relatează Agerpres.

„Înmormântarea privată a lui Giorgio Armani va avea loc în mica biserică din San Martino, situată în satul medieval Rivalta”, la aproximativ 100 de kilometri sud de Milano, a transmis duminică Asociația Castelelor din Ducatul Parma, Piacenza și Pontremoli. Designerul vizita adesea această comună, unde e înmormântată și mama sa.

Asociația a precizat că zona va fi închisă „din motive de securitate și pentru a garanta confidențialitatea funeraliilor, prevăzute pentru ora 13:30 GMT”. În același timp, primarul orașului Milano, Giuseppe Sala, a declarat zi de doliu luni în capitala economică a Italiei.

Grupul Armani a confirmat că toate magazinele vor fi închise luni, de la ora 15:00, până la sfârșitul zilei, „în semn de doliu”.

Duminică, mii de oameni au venit să își ia rămas bun de la Giorgio Armani la Armani Teatro din Milano, spațiul expozițional al casei de modă aflat lângă sediul central dintr-un fost cartier industrial.

Printre cei prezenți s-au numărat personalități precum fostul premier Matteo Renzi, compozitorul Ludovico Einaudi, președintele clubului Napoli, Aurelio De Laurentiis, dar și tenismenii Fabio Fognini și Flavia Pennetta. Coroane masive de trandafiri au fost depuse la intrarea în sala unde era așezat sicriul.

De la vedete de la Hollywood până la politicieni, numeroase personalități au adus un omagiu celui care a rămas în istorie ca o legendă a modei și fondator al unui imperiu global în industria luxului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Giorgio Armani #Milano

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.