Cu 39 de goluri marcate în acest sezon, Viktor Gyokeres este cel mai prolific atacant de pe continent. Suedezul, locul 2 în clasamentul final al Ghetei de Aur (depășit de Mpabbe grație coeficientului mai bun al campionatului în care evoluează francezul), a decis să intre în grevă după ce nu se mai înțelege cu șefii săi de la Sporting Lisabona.

Jucătorul de 27 de ani își dorește să plece de la echipa portugheză, dar conducerea nu vrea să respecte un „gentleman agreement” cu el, făcut la începutul sezonului. Deși i-au promis că-l vor lăsa să se transfere la altă echipă în schimbul a 70 de milioane de euro, președintele lui Sporting cere 100 de milioane de euro.

Este o sumă prea ridicată chiar și pentru marile cluburi, având în vedere că fotbalistul a făcut furori într-un campionat care nu este considerat de top. Suedezul a anunțat că intră în grevă și că nu va participa la antrenamentele și pregătirile lui Sporting până când clubul nu va decide să scadă prețul cerut pentru el, scrie publicația britanică Mirror.

Adus la Sporting în 2023 de antrenorul Ruben Amorim, care îl voia și la Manchester United, (englezii s-au retras de la negocieri între timp), de la Coventry, Gyokeres a avut două sezoane excepționale în Portugalia, în care a marcat 97 de goluri în 102 meciuri.

Președintele celor de la Sporting, Federico Varandas, a declarat că nu există nicio oferă pentru atacant, lucru greu de crezut. „Amenințările și șantajul nu vor funcționa la mine. Un singur lucru pot să garantez: Viktor Gyokeres nu va pleca pentru 70 de milioane de euro. Cu acest joc pe care îl face agentul său, situația doar se înrăutățește.

Până astăzi, Sporting nu a avut nicio ofertă pentru Viktor Gyokeres. Nici acum, nici vara trecută. Este unul dintre cei mai buni fotbaliști din Portugalia, este un profesionist, dar până acum are zero oferte și 3 ani de contract cu noi”, a declarat președintele celor de la Sporting, citat de Abola.

Viktor Gyokeres a răspuns cu un mesaj pe Instagram în care a negat toate acuzațiile: „Sunt multe discuții în acest moment, iar multe sunt false. Voi vorbi când este timpul potrivit”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Europa #fotbal

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.