Schimbarea din Google Chrome care face minuni pentru baterie

În Google Chrome 108, compania americană a integrat un modul de Energy Saver, menit să-ți sporească autonomia laptopului când ești departe de priză. Acesta este prezent în versiunile browserului pentru Windows, Mac, Linux și Chromebook. Pentru a-l activa, însă, trebuie să ai în vedere câteva particularități.

Ca idee, Energy Save în Google Chrome ar trebui, în teorie, să micșoreze impactul browserului asupra sistemului prin reducerea activității în fundal a paginilor web, a efectelor vizual de pe anumite site-uri, a numărului de cadre atunci când te uiți la clipuri video. Dintr-un punct de vedere, calitatea experienței de navigare pe internet s-ar putea să aibă de suferit. Din alt punct de vedere, s-ar putea să fie singura șansă să rămâi departe de priză pentru mult timp atunci când îți dorești asta mai mult.

Înainte de a te apuca de treabă, merită să ai în vedere că acest parametru este ascuns în mod implicit și trebuie afișat cu ajutorul unui așa numit Chrome Flag. Pentru a ajunge la el, scrie în bara de adresă din browser – „chrome://flags” fără ghilimele și apasă pe Enter. Caută battery în lista de opțiuni disponibile și, când ajungi la opțiunea din imaginea de mai sus, optează pentru Enable în dreapta, în loc de Default. Repornește browser-ul pentru ca schimbarea să intre în vigoare.

După restart, fă click pe cele trei buline din dreapta sus și intră la Settings. Fă click pe Performance în stânga, o întreaga secțiune care era absentă anterior și activează Energy Saver în dreapta sus. Un pic mai jos, poți alege ca acest mod de navigare să se activeze automat când ești departe de priză sau când bateria laptopului ți-a scăzut la sub 20%. Dacă nu vezi încă secțiunea de Performance, s-ar putea să fie nevoie să-ți instalezi cea mai recentă versiune de Chrome sau, eventual, să aștepți câteva zile.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.