În Republica Moldova sunt în jur de 1.400 de grădinițe. Din acest total, 235 au mai puțin de 20 de copii. Totodată, cel mai mult sunt solicitate grădinițele din capitală, unde în mediu sunt câte 24 de copii în grupă, depășind norma. Numărul de preșcolari care îi revine unui cadru didactic la fel variază, în unele regiuni fiind opt, iar în altele 14, spune Dan Periun, ministrul Educației și Cercetării, potrivit Agora.md.

Astfel, în analiza efectuată de Ministerul Educație Chișinăul este supraîncărcat. Gradul de utilizare a locurilor în grădiniță este de 102%. Soluția ar fi construirea unor noi grădinițe, afirmă Dan Perciun.

În total, în Republica Moldova sunt în jur de 1.400 de grădinițe, dintre care 235 au doar o singură grupă, ceea ce semnifică circa 17% sau mai puțin de 20 de copii. Cea mai mică grădiniță din are trei copii.

Cu două grupe, până la 40 de copii sunt 317 grădinițe sau 22% din total.

Dacă să ne referim la numărul mediu de copii pe grupă, Chișinău este pe cap de listă, cu o medie de 24 de copii în grupă. Totuși, există grădinițe cu 29 de copii per grupă, 30. Acest lucru semnifică peste normă, fiind de 20 de copii maxim.

Cel mai mic număr mediu de copii pe grupă este în Cantemir cu circa 17.

Cel mai mic număr mediu de copii per personal didactic este în Basarabeasca. Acest lucru înseamnă că deși toată lumea e salarizată la fel, undeva se lucrează cu 8 copii la un cadru didactic, iar în alte localități se lucrează cu 14 copii la un cadru didactic, spre exemplu.

Cu alte cuvinte, volumul de muncă diferă de teritoriul Republicii Moldova.

Din totalul de cheltuieli care există într-o instituție preșcoală, cele mai mari sunt pentru remunerare, adică salarizare. Cea mai mică parte, adică 5% sunt pentru investiții capitale, adică dezvoltarea infrastructurii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#copii #gradinite

Gassco, operatorul statului norvegian pentru conducte și instalații de procesare, a declarat joi că sistemul de export al gazelor naturale din Norvegia este bine pregătit pentru a face față cererii ridicate din partea Europei pe parcursul iernii care urmează, transmite Reuters.

Norvegia a devenit cel mai mare furnizor de gaze naturale al Europei la câteva luni după ce Rusia și-a început invazia în Ucraina în februarie 2022. Țara nordică acoperă acum aproximativ 30% din cerere atât pentru Uniunea Europeană, cât și Marea Britanie, prin intermediul zăcămintelor operate de Equinor și de alte companii, scrie Hotnews.

Data de 1 octombrie marchează începutul unui nou an în piața gazelor și debutul sezonului de vârf pentru livrările către Europa, în condițiile în care nivelurile stocurilor de pe continent sunt în prezent cu mult sub media pe termen lung.

„Pe măsură ce intrăm în sezonul de iarnă, cu lucrările de mentenanță finalizate și cu un sistem de transport care funcționează corespunzător, platforma continentală norvegiană este bine pregătită să facă față cererii Europei”, a declarat Alfred Skaar Hansen, directorul operațiunilor de sistem din cadrul Gassco.

Operatorul a finalizat recent lucrări majore de revizie, care au redus livrările în septembrie, în conformitate cu planurile de mentenanță programate pentru acest an.

Îngrijorări în UE privind prețurile pentru gaz la iarnă

Prețurile gazelor naturale au crescut mai mult decât dublu în Europa anul acesta, ajungând la aproximativ 73 de euro pe megawatt-oră (MWh), după ce războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului a restricționat sever livrările de gaze naturale lichefiate prin Strâmtoarea Ormuz.

Anul trecut, Gassco a livrat 114,9 miliarde de metri cubi de gaze prin rețeaua sa de conducte cu o lungime de 8.800 km. Livrările de până acum în 2026 se ridică la 86,2 mld. mc, cu 2,1 mld. mc mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut.

Dan Jorgensen, comisarul european pentru energie, a avertizat săptămâna trecută că blocul comunitar se confruntă cu o criză a prețurilor la energie pentru această iarnă și a îndemnat statele membre să continue eforturile pentru a-și completa stocurile și pentru a reduce cererea.

„Într-o iarnă normală, aproape 50 de milioane de oameni din Europa nu își pot încălzi locuințele în mod adecvat. Iarna următoare ar putea fi chiar mai dificilă. Prin urmare, luăm situația foarte în serios, ca să nu mai vorbim de industria noastră, care este, de asemenea, sub presiune”, a subliniat Jorgensen.