În Republica Moldova sunt în jur de 1.400 de grădinițe. Din acest total, 235 au mai puțin de 20 de copii. Totodată, cel mai mult sunt solicitate grădinițele din capitală, unde în mediu sunt câte 24 de copii în grupă, depășind norma. Numărul de preșcolari care îi revine unui cadru didactic la fel variază, în unele regiuni fiind opt, iar în altele 14, spune Dan Periun, ministrul Educației și Cercetării, potrivit Agora.md.

Astfel, în analiza efectuată de Ministerul Educație Chișinăul este supraîncărcat. Gradul de utilizare a locurilor în grădiniță este de 102%. Soluția ar fi construirea unor noi grădinițe, afirmă Dan Perciun.

În total, în Republica Moldova sunt în jur de 1.400 de grădinițe, dintre care 235 au doar o singură grupă, ceea ce semnifică circa 17% sau mai puțin de 20 de copii. Cea mai mică grădiniță din are trei copii.

Cu două grupe, până la 40 de copii sunt 317 grădinițe sau 22% din total.

Dacă să ne referim la numărul mediu de copii pe grupă, Chișinău este pe cap de listă, cu o medie de 24 de copii în grupă. Totuși, există grădinițe cu 29 de copii per grupă, 30. Acest lucru semnifică peste normă, fiind de 20 de copii maxim.

Cel mai mic număr mediu de copii pe grupă este în Cantemir cu circa 17.

Cel mai mic număr mediu de copii per personal didactic este în Basarabeasca. Acest lucru înseamnă că deși toată lumea e salarizată la fel, undeva se lucrează cu 8 copii la un cadru didactic, iar în alte localități se lucrează cu 14 copii la un cadru didactic, spre exemplu.

Cu alte cuvinte, volumul de muncă diferă de teritoriul Republicii Moldova.

Din totalul de cheltuieli care există într-o instituție preșcoală, cele mai mari sunt pentru remunerare, adică salarizare. Cea mai mică parte, adică 5% sunt pentru investiții capitale, adică dezvoltarea infrastructurii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#copii #gradinite

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.