Republica Moldova urmează să beneficieze de un grant în valoare de 15,4 milioane de euro. Banii se vor cheltui pentru co-finanțarea lucrărilor de construcție a liniei electrice aeriene 400 kV Bălți-Suceava.

Acordul de grant a fost semnat pe 6 februarie de către prim-ministrul Dorin Recean, șefa oficiului Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) în Republica Moldova, Catarina Bjorlin Hansen și directorul general interimar al „Moldelectrica” Sergiu Aparatu.

Suportul acordat de BERD reprezintă o cofinanțare de 20% a proiectului. De asemenea, mijloacele financiare vor fi utilizate pentru reabilitarea rețelei electrice de transport naționale, prin înlocuirea echipamentului învechit, transmit reprezentanții Executivului.

Prim-ministrul menționat importanța accesului la piețele UE de energie, menționând că sprijinul din partea Uniunii Europene ajută Republica Moldova să evite șantajul energetic al Rusiei și să își consolideze securitatea energetică.

„Astăzi avem lumină și căldură, datorită partenerilor noștri și faptului că, de 4 ani, Guvernul face pași activi, strategici care ne-au dezlegat de șantaj și dependență. Acest acord adițional presupune mijloace financiare gratuite pentru a construi linii de interconectare cu România și pentru a asigura livrările de energie electrică, independent, de pe piața europeană și corespunzător, să ne asigurăm că nu mai putem fi șantajați”, a spus Dorin Recean.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La rândul său, șefa oficiului BERD în Republica Moldova, Catarina Bjorlin Hansen, a menționat că asistența Băncii Europene va fortifica eforturile Guvernului de diversificare a resurselor energetice.

„Acest proiect este extrem de important pentru Republica Moldova, deoarece contribuie la integrarea țării pe piața energetică europeană și asigură un sistem de alimentare cu energie electrică intern fiabil și sigur. De asemenea, ajută la diversificarea independenței energetice, o problemă esențială asupra căreia țara dumneavoastră lucrează de mulți ani. Suntem încântați să sprijinim acest proiect și să vedem finalizarea sa cu succes”, a punctat Catarina Bjorlin Hansen.

Valoarea totală a proiectului de interconectare a rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România constituie 77 milioane de euro. BERD și Banca Europeană de Investiții au contribuit, anterior, cu 30,8 milioane de euro fiecare pentru realizarea acestuia până în luna decembrie 2027.

#ajutor #BERD #grant #Moldova #UE

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.