Nouă studenți ai Facultății de Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative din cadrul Universității de Stat din Moldova au avut ocazia să participe joi, 6 februarie curent, la o ședință inedită, devenită o tradiție la Comisia Electorală Centrală. Aceștia au înlocuit membrii CEC pentru o oră, au dezbătut modificări legislative importante și chiar aprobat ”prin vot” proiecte. Totul a fost o simulare, iar potrivit CEC, scopul acestui exercițiu este de a forma o nouă generație de specialiști în domeniul electoral. De asemenea, instituția își dorește să inspire tinerii să devină cetățeni activi și responsabili.

Locul președintei CEC, Angelica Caraman, a fost ocupat de studentul Roman Donos. Caraman și restul membrilor CEC au stat în sală.

„Este deja a treia oară când particip la simularea unei ședințe a Comisiei Electorale Centrale. Prima oară am avut rolul de secretar, a doua oară am fost vicepreședinte și, iată, am avansat în funcție, ajungând președinte al Comisiei Electorale Centrale. În calitate de președinte, am avut responsabilitatea de a gestiona și coordona corect și eficient subiectele prezentate în cadrul ordinii de zi. Totodată, am monitorizat ca toate argumentele și replicile colegilor mei să fie expuse în conformitate cu reglementările și alte acte normative ale Republicii Moldova”, a spus Roman.

Pe ordinea de zi a ședinței simulate au fost trei proiecte de hotărâre, unul vizând votul prin corespondență. Studenții, în calitate de membri CEC, au dezbătut argumente pro și contra, au adus exemple de bune practici internaționale și au analizat impactul financiar și logistic al acestor propuneri. Aceștia au fost instruiți pe parcursul a două săptămâni de un angajat al CEC.

„Noi am venit cu câteva sfaturi, însă, în ceea ce privește pregătirea și utilizarea locuțiunilor, ei au avut libertatea de a se pregăti așa cum au dorit. Au decis singuri numărul de intervenții și aspectele pe care să le discute referitor la votul prin corespondență. Considerăm că subiectul a fost abordat destul de bine. (…) De asemenea, au existat discuții și dezbateri, astfel încât să nu fie un simplu monolog, ci să fie prezentate argumente pro și contra”, este declarația făcută de Corneliu Pasat, șef adjunct al Direcției comunicare, relații publice și mass-media din cadrul CEC.

Reușitele studenților au fost apreciate și de șefa CEC.

„Au acumulat cifre. Da, pe alocuri mai trebuie să le documentăm și să le verificăm. Totuși, sunt de apreciat, și am spus-o direct și sincer: da, vom utiliza aceste argumente pentru o eventuală propunere de modificare a Codului electoral sau a Legii nr. 109 din 2024. (…) Este un subiect pe cât de actual, pe atât de sensibil. (…) În țară avem mai multe modalități de a reduce distanța până la secția de votare, însă în diasporă situația este mai complicată. De aceea, este de datoria noastră să venim cu soluții”, a menționat Angelica Caraman.

Studenții au rămas fascinați. Bunăoară, Ion Luca, student în primul an, spune că vrea să ajungă președinte al CEC.

„Da, într-adevăr, experiența mă va ajuta la facultate, pentru că am deja experiență în spate. Voi putea prezenta mult mai bine argumentele colegilor, dar și ale profesorilor. Deși sunt la curent cu subiectul, această experiență mi-a fost de folos și, desigur, schimbul de idei este întotdeauna un lucru valoros pentru mine”, spune studentul.

Și Irina Huba, o altă studentă a USM, a rămas impresionată de oportunitate. Spune că a luat totul în serios, iar pregătirile au durat aproximativ o săptămână.

„Pentru a pregăti un argument pro bine determinat și bine structurat, a fost necesar să studiez atât recomandările Comisiei de la Veneția, cât și raportul privind implementarea votului prin corespondență din 20 octombrie 2024. Mi-a luat aproximativ o săptămână. Cel mai complicat moment a fost găsirea datelor concrete despre numărul de moldoveni din diasporă, în special din țări precum Germania și Franța, pentru că nu există un număr exact. De exemplu, se estimează că în Italia sunt între 250.000 și 300.000 de moldoveni, dar nu avem un număr exact, iar acest lucru a fost cel mai complicat”, a recunoscut studenta.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Activitatea se află la cea de-a treia ediție și a avut loc joi, 6 februarie 2025, în ziua când este marcată Ziua Internațională a Alegerilor.

#ședința CEC #simulare #studenți FRIȘPA #USM

Prețurile la carburanți ar putea continua să crească, iar autoritățile trebuie să fie pregătite inclusiv pentru atingerea pragului de 40 de lei, avertizează Adrian Băluțel, președintele Comisiei parlamentare pentru integrare europeană. Declarația a fost făcută în cadrul unei emisiuni la Exclusiv TV, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al evoluțiilor extrem de volatile de pe piața petrolieră, scrie BANI.MD.

Totodată, Băluțel a adăugat că autoritățile analizează mecanismele existente de sprijin pentru sectoarele cele mai afectate de scumpirea carburanților, inclusiv posibilitatea extinderii rambursării accizelor la motorină pentru agricultori.

„Deja există, de exemplu, pentru agricultori mecanisme de rambursare a accizei la motorină. Este unul dintre mecanismele la care ne vom uita, dacă va fi nevoie să fie extins și cum să lucrăm cu el în cazul în care prețurile vor continua să crească”, a declarat Băluțel.

Deputatul a subliniat că evoluția prețurilor rămâne greu de anticipat. El a amintit că o situație similară a fost înregistrată în luna martie, când carburanții s-au scumpit timp de câteva săptămâni, după care piața a cunoscut o scădere rapidă.

„Este într-adevăr o sferă absolut imprevizibilă, în care vom analiza de la o săptămână la alta evoluția. Trebuie să ne pregătim pentru 40, acest lucru este deja clar pentru toată lumea”, a spus Băluțel.

Acesta a legat presiunile asupra pieței petroliere de situația din Orientul Mijlociu și de problemele privind rutele comerciale din regiunea Mării Roșii, care pot afecta transportul internațional de petrol și produse petroliere, potrivit sursei citate.

Băluțel a atras însă atenția că existența unui mecanism de rambursare a accizelor nu înseamnă automat că agricultorii primesc imediat banii de care au nevoie.

Potrivit acestuia, problema este cu atât mai sensibilă cu cât fermierii au în această perioadă cheltuieli importante pentru lucrările agricole.

„Agricultorilor le trebuie bani acum. Acum are loc recoltarea, acum se face arătura pentru anul viitor, iar peste o săptămână-două trebuie să înceapă și semănatul culturilor de toamnă. Aici este problema: lor le trebuie bani acum”, a declarat președintele Comisiei pentru integrare europeană.