Nouă studenți ai Facultății de Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative din cadrul Universității de Stat din Moldova au avut ocazia să participe joi, 6 februarie curent, la o ședință inedită, devenită o tradiție la Comisia Electorală Centrală. Aceștia au înlocuit membrii CEC pentru o oră, au dezbătut modificări legislative importante și chiar aprobat ”prin vot” proiecte. Totul a fost o simulare, iar potrivit CEC, scopul acestui exercițiu este de a forma o nouă generație de specialiști în domeniul electoral. De asemenea, instituția își dorește să inspire tinerii să devină cetățeni activi și responsabili.

Locul președintei CEC, Angelica Caraman, a fost ocupat de studentul Roman Donos. Caraman și restul membrilor CEC au stat în sală.

„Este deja a treia oară când particip la simularea unei ședințe a Comisiei Electorale Centrale. Prima oară am avut rolul de secretar, a doua oară am fost vicepreședinte și, iată, am avansat în funcție, ajungând președinte al Comisiei Electorale Centrale. În calitate de președinte, am avut responsabilitatea de a gestiona și coordona corect și eficient subiectele prezentate în cadrul ordinii de zi. Totodată, am monitorizat ca toate argumentele și replicile colegilor mei să fie expuse în conformitate cu reglementările și alte acte normative ale Republicii Moldova”, a spus Roman.

Pe ordinea de zi a ședinței simulate au fost trei proiecte de hotărâre, unul vizând votul prin corespondență. Studenții, în calitate de membri CEC, au dezbătut argumente pro și contra, au adus exemple de bune practici internaționale și au analizat impactul financiar și logistic al acestor propuneri. Aceștia au fost instruiți pe parcursul a două săptămâni de un angajat al CEC.

„Noi am venit cu câteva sfaturi, însă, în ceea ce privește pregătirea și utilizarea locuțiunilor, ei au avut libertatea de a se pregăti așa cum au dorit. Au decis singuri numărul de intervenții și aspectele pe care să le discute referitor la votul prin corespondență. Considerăm că subiectul a fost abordat destul de bine. (…) De asemenea, au existat discuții și dezbateri, astfel încât să nu fie un simplu monolog, ci să fie prezentate argumente pro și contra”, este declarația făcută de Corneliu Pasat, șef adjunct al Direcției comunicare, relații publice și mass-media din cadrul CEC.

Reușitele studenților au fost apreciate și de șefa CEC.

„Au acumulat cifre. Da, pe alocuri mai trebuie să le documentăm și să le verificăm. Totuși, sunt de apreciat, și am spus-o direct și sincer: da, vom utiliza aceste argumente pentru o eventuală propunere de modificare a Codului electoral sau a Legii nr. 109 din 2024. (…) Este un subiect pe cât de actual, pe atât de sensibil. (…) În țară avem mai multe modalități de a reduce distanța până la secția de votare, însă în diasporă situația este mai complicată. De aceea, este de datoria noastră să venim cu soluții”, a menționat Angelica Caraman.

Studenții au rămas fascinați. Bunăoară, Ion Luca, student în primul an, spune că vrea să ajungă președinte al CEC.

„Da, într-adevăr, experiența mă va ajuta la facultate, pentru că am deja experiență în spate. Voi putea prezenta mult mai bine argumentele colegilor, dar și ale profesorilor. Deși sunt la curent cu subiectul, această experiență mi-a fost de folos și, desigur, schimbul de idei este întotdeauna un lucru valoros pentru mine”, spune studentul.

Și Irina Huba, o altă studentă a USM, a rămas impresionată de oportunitate. Spune că a luat totul în serios, iar pregătirile au durat aproximativ o săptămână.

„Pentru a pregăti un argument pro bine determinat și bine structurat, a fost necesar să studiez atât recomandările Comisiei de la Veneția, cât și raportul privind implementarea votului prin corespondență din 20 octombrie 2024. Mi-a luat aproximativ o săptămână. Cel mai complicat moment a fost găsirea datelor concrete despre numărul de moldoveni din diasporă, în special din țări precum Germania și Franța, pentru că nu există un număr exact. De exemplu, se estimează că în Italia sunt între 250.000 și 300.000 de moldoveni, dar nu avem un număr exact, iar acest lucru a fost cel mai complicat”, a recunoscut studenta.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Activitatea se află la cea de-a treia ediție și a avut loc joi, 6 februarie 2025, în ziua când este marcată Ziua Internațională a Alegerilor.

#ședința CEC #simulare #studenți FRIȘPA #USM

Poliția din Finlanda a deschis o anchetă penală, după ce o subsidiară a Google ar fi defrișat o pădure pentru a ridica un centru de date, înainte să finalizeze analizele privind impactul asupra mediului cerute de legea finlandeză, relatează The Guardian. Potrivit activiștilor de mediu, 400.000 de copaci au fost tăiați.

Autoritățile finlandeze spun că Tuike Finland, o subsidiară a Google, a defrișat și desecat 330 de hectare de pădure în zona în care urmează să fie construit centrul de date, în localitatea Muhos, din nordul Finlandei.

La fel ca alte țări nordice, Finlanda este atractivă pentru companiile de tehnologie care vor să construiască centre de date datorită stabilității sale geopolitice și suprafețelor mari de teren disponibile, dar și pentru că temperaturile scăzute ar trebui să le permită să reducă cheltuielile cu energia.

„Pe baza informațiilor preliminare, au existat ambiguități și deficiențe în ceea ce privește drenajul și gestionarea apelor pe șantierul proiectului centrului de date al companiei Tuike Finland Oy. „Ancheta penală va examina, printre altele, circumstanțele legate de aceste probleme”, a transmis joi poliția finlandeză într-un comunicat.

Autoritățile finlandeze au în așteptare 145 de solicitări pentru construcția de centre de date, inclusiv un proiect pentru infrastructură AI în valoare de 13 miliarde de euro al Google, pe care compania americană l-a numit cea mai mare investiție a sa din Europa.

La începutul acestei luni, autoritățile finlandeze au cerut Google să suspende lucrările de la două locații – Muhos și Otanmäki, după ce compania nu a finalizat evaluările de impact asupra mediului înainte de a defrișa terenurile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Agenția de Supraveghere, care monitorizează autorizațiile de mediu și evaluările de impact, a cerut Google să oprească „lucrările pregătitoare care afectează mediul”.

Activiștii de mediu estimează că 250.000 de copaci au fost tăiați la Muhos și alți 150.000 la Otanmäki.

Directorul Google pentru Finlanda, Antti Järvinen, și-a cerut scuze pentru defrișări, dar a susținut că firma a acționat în conformitate cu „cea mai bună interpretare pe care o aveam la momentul respectiv asupra legislației”.

Guvernul finlandez a încurajat aceste proiecte. În septembrie, când au fost anunțate planurile Google, premierul Petteri Orpo a declarat că atragerea investițiilor este o „prioritate absolută” și că acordul va „aduce beneficii de durată”.

Însă, aceste dezvăluiri cu privire la presupusele încălcări ale legii comise de Google au declanșat însă o dezbatere la nivel național despre implicațiile acordurilor pentru construirea centrelor de date asupra comunităților, mediului și prețurilor energiei.

Acest scandal ar putea avea reverberații politice și ar putea influența alegerile parlamentare programate în aprilie.

Peste 93.000 de oameni au semnat o petiție în care cer reglementări mai stricte pentru centrele de date și despăgubiri pentru daunele aduse mediului. Experții afirmă că aceste centre creează un număr limitat de locuri de muncă la nivel local, iar beneficiile pentru țară în ansamblu sunt minime.

„În realitate, Finlanda nu are nimic de câștigat”, a declarat Jussi Kangasharju, profesor de informatică la Universitatea din Helsinki. „Sunt companii internaționale care deservesc clienți internaționali. În cele din urmă, centrele de date aduc puține beneficii altcuiva în afară de operatorul lor”, a adăugat el.

#centru de date #Finlanda #Google