Un grant de două milioane de euro va fi acordat Republicii Moldova din partea Austriei. Acordul a fost agreat între Alexei Buzu, care se află la Viena, și omologul său de la Viena Johannes Rauch.

Programul este țintit să reducă sărăcia, iar resursele financiare sunt nerambursabile. Conform Ministerului Protecției Sociale, ele vor contribui la atenuarea consecințelor crizelor, asigurarea accesului la servicii de sănătate, crearea măsurilor pentru incluziunea socială, prevenirea și combaterea violenței de gen, promovarea sănătății și bunăstării copiilor și menținerea securității sociale a grupurilor vulnerabile.

„Îi mulțumesc lui Johannes Rauch pentru susținerea necondiționată și suportul continuu acordat țării noastre, pentru frumoasa colaborare pe dimensiunea socială și îmi doresc să continuăm colaborarea prin noi proiecte de asistență, schimb de experiență și consolidare a capacităților instituțiilor publice din sistemul social”, a menționat Alexei Buzu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La Viena, Alexei Buzu a avut o întrevedere și cu Martin Kocher, Ministrul Muncii și Economiei al Austriei, împreună cu acesta agreând colaborarea în domeniul politicilor din domeniu și consolidarea capacităților Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă din Moldova.

De asemenea, ministrul Muncii și Protecției Sociale a discutat și cu Directorul Agenției Austriece pentru Dezvoltare (ADA), Friedrich Stift. Cei doi oficiali au convenit să fortifice colaborarea între țara noastră și organizația de la Viena.

#Alexei Buzu #Austria #combaterea sărăciei #grant #Moldova

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.