Grecia a blocat o nouă rundă de sancțiuni UE împotriva gazelor rusești pentru a proteja Dynagas, compania de transport maritim care aparține magnatului grec George Prokopiou, specializată în transportul de mărfuri rusești de la o instalație de gaze naturale lichefiate (GNL) din regiunea arctică, potrivit Financial Times.
Ambasadorul Atenei la UE le-a spus miercuri colegilor săi diplomați că sancțiunile planificate, care ar interzice transportul de GNL rusesc către țări terțe, ar „ruina” Dynagas, potrivit a două persoane informate cu privire la declarațiile sale.
Alte două persoane au confirmat că ambasadorul a citat Dynagas drept motivul pentru care Grecia nu a putut susține sancțiunile, care necesită un sprijin unanim pentru a putea fi aplicate. Dynagas operează 27 de nave-cisternă pentru transportul de gaze, potrivit Equasis, un portal de date maritime. Acestea includ o treime din flota de nave-cisternă Arc7, care sunt construite robust pentru a face față apelor arctice înghețate din apropierea uzinei Yamal LNG, transmite Digi24.
Obiecția Greciei a întârziat aprobarea celui de -al 21-lea pachet de sancțiuni impus de UE împotriva Rusiei timp de o săptămână, lăsând în suspensie alte măsuri, cum ar fi sancțiunile împotriva mai multor bănci, rețele de criptomonede și companii militare-industriale. Pachetul include, de asemenea, un mecanism de reducere a prețului „plafonului” pentru țițeiul rusesc, peste care companiile nu îl pot achiziționa și transporta legal.
Miercuri seară, ambasadorii au fost nevoiți să accepte o prelungire de urgență pentru o săptămână a prețului existent de 44,10 dolari pe baril, pentru a câștiga mai mult timp pentru negocieri. În absența unei decizii, prețul ar fi crescut semnificativ din cauza creșterii prețurilor globale cauzate de războiul din Iran, ceea ce ar fi adus Moscovei venituri suplimentare de miliarde. Prelungirea a fost concepută și pentru a studia implicațiile economice și tehnice ale sancțiunilor, inclusiv interdicția de transport GNL, potrivit unui oficial UE informat despre decizie.
Alți diplomați ai UE susțin că toate statele membre și-au pierdut afaceri ca urmare a sancțiunilor, cu scopul de a provoca prejudicii economice Moscovei. Kaja Kallas, șefa diplomației UE, a declarat luni că regretă că UE nu a ajuns la un acord privind cel de-al 21-lea pachet. „Desigur, statele membre au diverse motive [să se opună acestuia]”, a spus ea. „Scopul nostru este să ajungem la un acord. Dacă nu ajungem la un acord, atunci începem să lucrăm la Planul B”, a adăugat Kallas, referindu-se la plafonarea prețului petrolului.
Prokopiou deține atât Dynagas, cât și Dynacom, compania de petroliere care a câștigat cel puțin 915 milioane de dolari din tranzacționarea țițeiului rusesc în ultimii trei ani – mai mult decât orice altă companie maritimă greacă. Dynacom a fost una dintre primele companii care a riscat să trimită petroliere prin Strâmtoarea Ormuz în primele săptămâni ale conflictului dintre SUA, Israel și Iran. Dynagas a transportat peste 10 milioane de tone de GNL rusesc de la începutul anului 2025 pe 11 nave, conform calculelor FT folosind date de la Kpler, o companie de date și analiză. FT a identificat 11 nave Dynagas care au efectuat 144 de călătorii în acest interval de timp.
Flota sa de nave Arc7 a fost construită special pentru a deservi Yamal, oraș situat pe coasta de nord a Rusiei, în Cercul Arctic. Grecia a susținut că Dynagas nu va putea folosi navele în altă parte și va fi obligată să le vândă unor actori non-occidentali, potrivit celor informați despre discuții. Navele extrem de specializate sunt printre cele mai complexe de construit și costă aproximativ 300 de milioane de dolari. Restul flotei Arc7 este operat de Seapeak, deținută de firma de investiții Stonepeak, cu sediul la New York, și de compania japoneză Mitsui OSK Lines, una dintre ele fiind deținută de compania rusă Sovcomflot.
