Companiile din țările din întreaga lume s-ar putea juca cu ideea de a implementa săptămâni de lucru mai scurte, dar în Grecia angajaților li s-a spus că, de acum înainte, pot pune o a șasea zi de muncă într-un pas neortodox care vizează turboalimentarea productivității, scrie The Guardian.

„Nu are niciun sens”, a spus Akis Sotiropoulos, membru al comitetului executiv al sindicatului funcționarilor publici Adedy. „Când aproape orice altă țară civilizată adoptă o săptămână de patru zile, Grecia decide să meargă în altă direcție.”

Schema de șase zile, spun oficialii, se va aplica numai întreprinderilor private care oferă servicii non-stop. În cadrul săptămânii de lucru extinse, personalul din industrii și fabrici selectate va avea opțiunea de a lucra două ore suplimentare pe zi sau o tură suplimentară de opt ore, recompensată cu o taxă suplimentară de 40% adăugată la salariul zilnic.

Oricare dintre alegeri, susține guvernul de centru-dreapta, va remedia problema ca angajații să nu fie plătiți pentru orele suplimentare, abordând totodată problema generalizată a muncii nedeclarate.

„Nucleul acestei legislații este prietenos pentru lucrători, este profund orientat spre creștere”, a spus Mitsotakis înainte ca parlamentul grec să aprobe legea.

Dar reacția a fost acerbă. Într-o țară cu aproape nicio tradiție de inspecții la locul de muncă, criticii susțin că reforma sună în cele din urmă clopoțelul săptămânii de lucru de cinci zile, nu în ultimul rând pentru că le permite angajatorilor să dicteze dacă este necesară o a șasea zi de muncă.

Pentru oponenții, care au ieșit deja în stradă în semn de protest, reforma erodează protecția juridică și dă înapoi drepturile lucrătorilor de mult stabilite în numele flexibilității.

„În realitate, acest lucru a fost adoptat de un guvern angajament ideologic să genereze profituri tot mai mari pentru capital”, a spus Sotiropoulos. „O productivitate mai bună vine cu condiții de muncă mai bune, o calitate mai bună a vieții [pentru angajați] și asta, știm acum, înseamnă mai puține ore, nu mai mult.”

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Măsura, a spus el, a fost posibilă parțial deoarece sindicatele și-au văzut puterea scăzând ca urmare a măsurilor de austeritate din Atena afectată de datorii în schimbul fondurilor de salvare în timpul crizei financiare a țării. Sindicatele susțin de mult că orele suplimentare le permit angajatorilor să se abțină să angajeze mai mult personal.

Programele testate pe săptămână de patru zile au arătat în mod repetat niveluri crescute de productivitate, cercetătorii atribuind rezultatul nivelurilor îmbunătățite de concentrare. În 2022, Belgia a legiferat pentru a acorda angajaților dreptul legal de a-și împărți săptămâna de lucru pe patru zile în loc de cinci, iar scheme-pilot au fost realizate în țări precum Regatul Unit, Germania, Japonia, Africa de Sud și Canada.

Grecii lucrează deja cele mai lungi ore din Europa, în medie 41 de ore pe săptămână, potrivit agenției de statistică a UE, Eurostat, deși sondajele au demonstrat, de asemenea, că sunt plătiți mult mai puțin. Opoziţia de stânga a condamnat frecvent „salariile bulgare într-o ţară cu preţuri britanice”, susţinând că fenomenul nu a făcut decât să exacerbeze exodul de creiere.

Oamenii cu pensii, care au fost, de asemenea, încurajați să lucreze în temeiul legislației, au intervenit în dezbatere.

#Grecia #Guvern #muncă

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.