Republica Elenă își sărbătorește astăzi Ziua Independenței, marcând unul dintre cele mai importante momente din istoria sa – eliberarea de sub dominația otomană. Data de 25 martie simbolizează începutul luptei din 1821, care a dus, în cele din urmă, la formarea statului grec modern.

Grecia, situată în sud-estul Europei, în partea sudică a Peninsulei Balcanice, este considerată leagănul civilizației occidentale. Aici au luat naștere democrația, filosofia occidentală, Jocurile Olimpice, literatura și istoriografia, dar și marile concepte din științele politice și matematică.

Moștenirea culturală a Greciei a influențat întreaga lume, atât în Orient, prin campaniile lui Alexandru cel Mare, cât și în Occident, prin intermediul Imperiului Roman. Astăzi, această moștenire este reflectată inclusiv în cele 18 situri incluse în patrimoniul mondial UNESCO.

Statul grec modern a fost creat în urma Războiului de Independență față de Imperiul Otoman. Grecia este membru fondator al Organizației Națiunilor Unite și face parte din Uniunea Europeană, NATO, Consiliul Europei, OSCE, OECD și Organizația Mondială a Comerțului.

Relațiile diplomatice dintre Republica Moldova și Republica Elenă au fost stabilite la 27 martie 1992. Ambasadorul Republicii Moldova în Grecia este Anatol Popov, din 2022, iar Ambasadorul Republicii Elene în Republica Moldova, cu sediul la Kiev, este Nikolaos Krikos.

Potrivit datelor oficiale, schimburile comerciale dintre cele două state au cunoscut o creștere semnificativă în ultimii ani. În 2021, volumul comerțului exterior a depășit 86 de milioane de dolari, în creștere cu aproape 66% față de anul precedent.

Exporturile Moldovei către Grecia au inclus în principal cereale, sticlă, alcool etilic și produse agricole, în timp ce importurile au vizat, între altele, produse petroliere, îngrășăminte, citrice și echipamente industriale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Grecia #independenta

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.