Prim-ministrul Greciei a declarat jo, 31 august curent, că ţara lui va lansa drone şi va instala senzori de temperatură forestieră pentru a îmbunătăţi acţiunile de prevenţie ale pompierilor, după ce a fost criticat de mai mulţi activişti pentru climă din cauza unui incendiu devastator care continuă să ardă de aproape două săptămâni.

Incendiile din timpul verii sunt fenomene obişnuite pentru Grecia, o ţară mediteraneeană, însă Guvernul elen consideră că vremea extrem de uscată, fierbinte şi cu vânturi intense din acest an, despre care anumiţi oameni de ştiinţă afirmă că este asociată cu schimbările climatice, a făcut ca incendiile să devină mult mai grave, cauzând mii de evacuări.

Un incendiu de pădure declanşat în regiunea Evros din nord-estul ţării, care a făcut cele mai multe victime în Europa în această vară, continua să ardă pentru cea de-a 13-a zi la rând joi, după ce a ucis cel puţin 20 de persoane, a distrus case, infrastructuri şi păduri luxuriante.

Sute de pompieri continuau lupta cu imensul focar din Evros, după ce alte evacuări au fost realizate în timpul nopţii trecute.

„Deşi am fost mai bine pregătiţi decât în oricare alt an, ne-am confruntat cu o combinaţie fără precedent de incidente”, a declarat prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis în faţa Parlamentului, citând un val de căldură severă în iulie, cel mai îndelungat din istoria recentă a Greciei, urmat de vânturi neobişnuit de puternice.

Premierul elen a anunţat că autorităţile de resort au demarat procedurile pentru a achiziţiona peste 100 de drone cu care să monitorizeze incendiile de pădure în timp real. De asemenea, există planuri pentru instalarea unor senzori de temperatură în situri arheologice şi în pădurile cu risc mare de incendiu, în timp ce aproximativ 500 de specialişti forestieri şi alţi 1.000 de pompieri vor fi angajaţi în curând.

Guvernul grec acuză schimbările climatice și neglijența oamenilor

Activiştii de mediu care cer o acţiune internaţională mai puternică pentru a limita schimbările climatice au acuzat autorităţile din Grecia că au cheltuit mai multe fonduri pe stingerea incendiilor decât pe acţiuni de prevenţie.

Premierul Mitsotakis a spus că mai multe zeci de milioane de euro au fost cheltuite pentru prevenirea incendiilor în acest an şi, totuşi, acea sumă nu a fost suficientă.

„Reprezintă oare schimbările climatice un alibi pentru orice? Nu, bineînţeles”, a declarat el în faţa parlamentarilor eleni, adăugând că încălzirea globală a climei a contribuit totuşi la intensificarea incendiilor de pădure şi că, în majoritatea situaţiilor, acestea s-au declanşat din cauza neglijenţei umane sau a acţiunilor unor piromani.

Într-un mesaj publicat pe reţeaua de socializare X, Serviciul Copernicus pentru Gestionarea Situaţiilor de Urgenţă a precizat că incendiul din regiunea Evros a devastat cel puţin 812,6 kilometri pătraţi – o suprafaţă mai mare decât cea a oraşului New York (778,2 kilometri pătraţi).

World Wildlife Fund (WWF) a anunţat că cel puţin 30% din pădurea protejată Dadia-Lefkimi-Soufli din Grecia a fost distrusă de flăcări. Prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis a spus că le va cere experţilor europeni să analizeze cauzele incendiului şi să sugereze modalităţi pentru a ajuta pădurea să se regenereze.

#drone #Grecia #incendii #vegetatie

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.