Curs valutar
  • EUR
    20.1538
    -0.0635%
  • USD
    18.3383
    0.1134%
  • RUB
    0.2221
    0.2701%
  • RON
    3.7684
    -0.0398%
  • UAH
    0.4046
    0.3955%

Toate știrile

18 noiembrie 2026

STOP CADRU NASA a arătat ce a rămas din misiunea Luna-25 a rușilor către Lună

01 Sept. 2023, 17:30
 // Categoria: Cosmos // Autor:  Elena Putregai
01 Sept. 2023, 17:30 // Cosmos //  Elena Putregai

NASA a publicat mai multe imagini care arată ce a rămas din Luna-25, misiunea prin care Rusia a încercat să trimită din nou o sondă spațială pe Lună după aproape jumătate de secol: un crater cu diametrul de 10 metri pe suprafața lunară.

Luna-25 s-a prăbușit pe suprafața lunară în data de 19 august, după ce operatorii au pierdut controlul asupra sondei spațiale în timp ce era dirijată pentru a intra pe orbita de preaselenizare.

„Sistemul s-a deplasat pe o orbită imprevizibilă şi a încetat să mai existe în urma coliziunii cu suprafaţa Lunii”, a anunţat la momentul respectiv Roscosmos, agenția spațială a Rusiei.

Orbiterul Lunar de Recunoaștere (LRO) al NASA a făcut acuma mai multe fotografii ale zonei suprafeței lunare unde a avut loc prăbușirea, oficialii americani concluzionând că un nou crater apărut aici este rezultatul impactului sondei rusești cu Luna.

„Noul crater are un diametru de aproximativ 10 metri. Din moment ce acest nou crater este atât de aproape de punctul estimat al impactului Luna-25, echipa LRO concluzionează că acesta s-a format probabil în urma acelei misiunii, și nu ca urmare a unui impactor natural”.

Moscova a anunțat după prăbușire că a creat o comisie interguvernamentală care să investigheze motivele care au dus la prăbușirea sondei sale spațiale.

Kremlinul spune că eșecul „Luna-25” nu este nimic îngrozitor

Deși numeroase misiuni lunare eșuează, eșecul Luna-25 a subliniat declinul industriei aerospațiale ruse comparativ cu zilele sale de glorie din perioada Războiului Rece, când Moscova a lansat primul satelit pe orbită în 1957 – Sputnik 1 – și cosmonautul sovietic Yuri Gagarin a devenit în 1961 primul om care a ajuns în spațiu.

Eșecul a fost unul cu atât mai dureros pentru Moscova întrucât India a reușit să aselenizeze cu succes câteva zile mai târziu.

Cu toate acestea, Kremlinul a declarat că prăbușirea sondei pe suprafața lunară „nu este nimic îngrozitor” și că lucrul important este ca programul de explorare spațială al Rusiei să continue.

„Acesta nu este un motiv să disperăm, nici să ne smulgem părul. Acesta este un alt motiv să analizăm cauzele (eșecului) și să le eliminăm data viitoare”, le-a transmis Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, jurnaliștilor ruși marțea aceasta.

Luna-25 a fost prima tentativă a Rusiei de a trimite o sondă spațială pe Lună după o pauză de 47 de ani.

Realitatea Live

18 Nov. 2026, 21:52
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
18 Nov. 2026, 21:52 // Slider //  Ana Panaguța

Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Vasile Grădinaru susține că majorările salariale prevăzute pentru deputați reprezintă doar 1% din fondurile alocate prin noua lege a salarizării și critică faptul că dezbaterile publice se concentrează în mare parte pe veniturile parlamentarilor, nu și pe creșterile prevăzute pentru celelalte categorii de bugetari. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Noi vorbim deja de câteva minute bune despre ce? Despre 1% din legea salarizării. Pentru că banii alocați pentru creșterea salariilor deputaților constituie exact 1%. Și noi absolut nu vorbim despre celelalte 99%. Nu ne interesează cât au crescut salariile celorlalți, câți bani s-au alocat pentru asta, câte miliarde s-au dus”, a declarat parlamentarul.

Potrivit lui Grădinaru, 35,8% din fondurile suplimentare destinate majorărilor salariale vor merge către învățământ, 18,4% către personalul tehnic și muncitoresc, 18,1% către administrația publică, 13,2% către angajații din ordinea publică și 8,1% către sistemul de sănătate.

Deputatul a prezentat și câteva exemple de creșteri salariale prevăzute pentru diferite categorii de angajați. Astfel, salariile profesorilor universitari ar urma să crească cu 20,7%, ale polițiștilor de sector cu 20%, ale ofițerilor de investigație cu 31%, ale asistenților de educator cu 34%, iar cele ale șoferilor cu 27%. Pentru cadrele didactice și lucrătorii sociali, majorarea ar fi de 21%.

Referindu-se la criticile privind majorarea salariilor demnitarilor, Grădinaru a spus că remunerarea trebuie să țină cont de responsabilitățile și complexitatea funcției.

„În toată lumea există o piramidă salarială, în vârful căreia stă președintele țării și, ușor-ușor, în jos, în dependență de complexitatea funcției și responsabilitățile pe care și le asumă. Pentru că nu e normal ca președintele țării să aibă un salariu echivalent cu șoferul unui troleibuz. Și munca lui e importantă, și munca președintei e importantă, dar nu pot fi comparate”, a afirmat deputatul.

Totodată, acesta a explicat că noua lege urmărește să limiteze adaosurile salariale, care în unele cazuri ajungeau până la 120% din salariul de funcție. Acestea vor fi plafonate la maximum 15%, iar o parte mai mare din venituri va fi inclusă direct în salariul de bază.

„Nesimțirea era în adaosurile pe care și le puneau, primele, care câteodată ajungeau la 120% și de aceea creștea fabulos venitul. Ceea ce am făcut noi prin această lege, am diminuat la 15% maximum adaosurile pe care ei pot să și le dea”, a declarat Grădinaru.

Deputatul a mai precizat că, prin noile prevederi, 85% din venitul salarial ar urma să fie constituit din salariul de bază.

În același timp, el a susținut că majorările vor viza toate categoriile de angajați din sectorul bugetar și că salariile nimănui nu vor scădea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!