În cele șase zile de închidere a Turnului Eiffel s-au pierdut venituri cuprinse între 1 și 2 milioane de euro, pe fondul grevei angajaților nemulțumiți de gestionarea obiectivului, a declarat o companie care gestionează monumentul.

De luni până sâmbătă inclusiv, în timpul vacanțelor școlare de iarnă din Franța și cu cinci luni înainte de Jocurile Olimpice din capitală (din 26 iulie până în 11 august), în jur de o sută de mii de vizitatori (între 15.000 și 20.000 pe zi), n-au putut să urce în Turnul Eiffel, denumit și Doamna de Fier a Parisului, din cauza grevei condusă de sindicatele CGT și FO.

Intersindicatul a pus sâmbătă capăt mișcării, una dintre cele mai lungi din istoria sa recentă, permițând redeschiderea monumentului emblematic duminică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sete și-a „reînnoit scuzele” față de cei aproape 100.000 de vizitatori frustrați că nu au putut vizita monumentul, care vor fi primi banii înapoi „automat și complet cât mai curând posibil”.

Acordul de încheiere a grevei prevede includerea angajaților în monitorizarea modelului economic și a activității, în cadrul unui organism întrunit la fiecare șase luni. Aceste întâlniri ar trebui să permită în special monitorizarea modificării contractului dintre Sete și primăria Parisului, ca parte a unei delegații de serviciu public.

Modificarea trebuie depusă în mai la consiliul de la Paris. Acesta prevede o creștere cu 20% a taxelor de intrare, o revenire la echilibrul financiar „din 2025”, și 145 de milioane de euro investiții suplimentare pentru lucrările de întreținere a monumentului, inclusiv continuarea celei de-a 20-a operațiuni care vizează revopsirea completă a turnului, inaugurat acum 135 de ani.

Bilanțul economic al Turnului Eiffel, care în 2023 a revenit la o frecvență mai mare decât era înainte de pandemia de Covid, cu 6,3 milioane de vizitatori, a fost slăbit de un deficit de aproximativ 130 de milioane de euro în cei doi ani de criză sanitară (2020 și 2021).

#criza #greva #monument #Turn Eiffel

Republica Moldova și Ucraina nu au ajuns la un acord privind cantitatea de apă care urmează să fie deversată din lacul de acumulare Novodnistrovsk către Republica Moldova. Partea moldovenească avertizează că o reducere bruscă a debitului, care în prezent este de 60 m³/s, ar putea afecta situația hidrologică în aval.

În cadrul ședinței Comisiei Nistrene, partea ucraineană a propus inițial ca în Republica Moldova să fie deversat doar volumul de apă care intră în lac, în medie aproximativ 22 m³/s. După discuții, Ucraina a acceptat majorarea debitului, însă nivelul propus nu a fost considerat suficient pentru a ajunge la un acord.

În aceste condiții, partea moldovenească a cerut amânarea ședinței și reluarea discuțiilor în următoarele zile.

Problema debitului Nistrului apare pe fondul secetei severe și al scăderii rezervelor de apă din bazin, iar Republica Moldova a instituit stare de alertă hidrologică la 28 iulie. De la începutul crizei, debitul de apă deversat din lacul Novodnistrovsk a fost redus de trei ori. La 31 iulie, acesta a scăzut de la 100 la 85 m³/s, pe 11 august a fost redus la 75 m³/s, iar la începutul lunii septembrie a ajuns la nivelul actual de 60 m³/s.