Grosu, despre ședința CSP și noul Procuror General: Vom urmărim foarte atent ce se va întâmpla mai departe

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a vorbit de ședința de astăzi de la Consiliului Superior al Procurorilor la o emisiune de la Moldova. Acesta a precizat că vor urmări atent cum merge mai departe concursul pentru ocuparea funcției de procuror general.

„Eu nu pot să mă dau aici cu părerea, este vorba de decizia Consiliului Superior al Procurorilor. Dânșii au făcut evaluarea, au înaintat candidatul. Acum, candidatul, înțeleg că trebuie să urmeze procedura de evaluare (vettingul). Vom urmărim foarte atent ce se va întâmpla mai departe. Da, a fost acea tentativă de a interveni pe procesul de evaluare. Tot CSP-ul a spus că da, pe de o parte ar fi bine de intervenit, pe de altă parte era un proces în derulare și au fost opinii în spațiul public să nu se intervenă într-un proces în derulare, noi am ținut cont de lucrul ăsta, de aceea vom urmări atent cum merge mai departe acest concurs”, a declarat Igor Grosu.

Precizăm că, ședința Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) de luni, 26 februarie, la care urma să fie aprobate rezultatele concursului public pentru selectarea candidatului la funcția de Procuror General, a fost amânată pentru ziua de miercuri, 28 februarie curent. Decizia a fost luată după ce actualul procuror, Ion Munteanu, dar și pretendentul la șefia PG, Igor Demciucin, au depus câteva cereri care urmează a fi examinate de membrii CSP.

#declarații Igor Grosu #Procurorul General #CSP

Consumul excesiv de sare rămâne o problemă majoră pentru sănătatea publică din Republica Moldova. Un adult consumă în medie 10,8 grame de sare pe zi – de peste două ori mai mult decât limita recomandată de Organizația Mondială a Sănătății. În perioada 11–17 mai este marcată Săptămâna de conștientizare a consumului de sare, cu scopul de a informa populația despre riscurile asociate acestui obicei alimentar și de a încuraja alegeri echilibrate, transmite IPN.

„Organizația Mondială a Sănătății recomandă un consum zilnic de cel mult 5 grame de sare pe zi, echivalentul unei lingurițe. Totuși, studiile arată că oamenii depășesc adesea această cantitate, fără să conștientizeze, deoarece sarea se regăsește nu doar în solnița de pe masă, ci și în multe produse procesate, precum pâinea, cașcavalul, mezelurile sau sosurile. De exemplu, în Moldova, peste jumătate din cantitatea zilnică de sare e asimilată prin pâinea consumată.”

Potrivit Ministerului Sănătății, reducerea treptată a sării în alimentație ar putea preveni un număr semnificativ de boli cronice, inclusiv hipertensiunea arterială, bolile cardiovasculare, accidentele vasculare cerebrale și bolile renale. Organizația Mondială a Sănătății estimează că, la nivel global, 2,5 milioane de decese ar putea fi prevenite anual dacă populația ar consuma mai puțin de 5 grame de sare pe zi.

În Moldova, consumul de sare este mai ridicat printre bărbați și în rândul locuitorii din mediul rural. Studiul național privind consumul alimentar de sare, realizat în 2016, a stat la baza mai multor campanii de informare publică. Rezultatele au arătat că reducerea aportului de sodiu este una dintre cele mai eficiente intervenții pentru prevenirea bolilor netransmisibile și reducerea mortalității premature.

„În această săptămână, autoritățile de sănătate publică reamintesc câteva măsuri simple, dar eficiente: evitarea produselor ultraprocesate, alegerea condimentelor naturale în locul sării, studierea etichetelor alimentare și reducerea treptată a sarii adăugate în mâncăruri. De asemenea, este încurajată utilizarea sării iodate, esențială pentru prevenirea anumitor deficiențe nutriționale”.

Autoritățile subliniază că scopul acestei campanii nu constă în interzicerea totală a sării, ci în promovarea unui consum responsabil, adaptat nevoilor reale ale organismului. Chiar și o scădere cu 15% a consumului de sare poate avea un impact major – scade tensiunea arterială și salvează milioane de vieți, mai ales în țările cu venituri mici și medii.

Reducerea consumului de sare nu presupune schimbări drastice, ci mai degrabă obiceiuri conștientizate în fiecare zi, pentru a contribui la prevenirea bolilor și la îmbunătățirea stării generale de sănătate.