Președintele Parlamentului, deputatul PAS Igor Grosu, a anunțat că, în curând, va fi demarată procedura de numire a unui nou director al Centrului Național Anticorupție (CNA). Prerogativa Legislativului este să numească o nouă conducere, după ce fostul director Ruslan Flocea a fost revocat din funcție. Igor Grosu spune că ideea comasării CNA și a Procuraturii Anticorupție într-o singură entitate va necesita timp pentru consultări și dezbateri, iar din acest motiv, deocamdată, se va insista pe fortificarea capacităților Centrului. Mai multe declarații a făcut, potrivit IPN, la emisiunea „Punctul pe Azi”, ediția de miercuri seară, 8 decembrie curent.

Acum, în urma noilor modificări la Legea CNA, directorul CNA nu mai este selectat prin concurs public, ci este numit de către Parlament la propunerea a cel puțin 20 de deputați. Președintele Parlamentului spune că până la finalul acestei sesiuni va fi numită noua conducere CNA, astfel încât instituția să fie gestionată cât mai eficient.

„În timpul cel mai apropiat se va avansa în acest sens. Am avut o singură interacțiune cu directorul interimar CNA, l-am rugat să asigure buna funcționare a instituției, până va fi votat un nou director. CNA trebuie să demonstreze că este o instituție viabilă care combate corupția. Știu că acolo este capacitate, dar până acum n-am văzut acest lucru. Trebuie mai întâi să numim acolo un director. Momentul comasării cu Procuratura Anticorupție și creării modelului DNA va lua ceva timp, decizia încă trebuie consultată, dar noi trebuie să asigurăm funcționalitatea instituției acum și în timpul cel mai apropiat trebuie să dăm o conducere acestei instituții”.

Președintele Parlamentului spune că până la sfârșitul acestei sesiuni vor fi completate și funcțiile rămase vacante la celelalte instituții aflate sub control parlamentar. Deși, anterior, guvernarea anunța că este necesară demiterea directorilor ANRE, acum președintele Parlamentului spune că acest lucru ar fi inoportun.

„Avem în plan ca până la sfârșitul acestei sesiuni să completăm funcțiile la Consiliul Concurenței. Vom demara toate procedurile ca până la sfârșitul anului să avem completată această instituție. Și la ANRE este o poziție vacantă, va fi lansată procedura de completare a acestei funcții, după demisia lui Ștefan Creangă. Cât îi privește pe ceilalți directori, aici graba este contraindicată, avem de trecut cu bine această iarnă, cred că o vom trece cu bine, dar nu trebuie să ne relaxăm”.

Parlamentul a aprobat anterior legea privind responsabilizarea șefilor instituțiilor aflate sub control parlamentar.

#CNA #director #Igor Grosu #Procuratura Anticoruptie.

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china