Irinel Popescu, director al Centrului de Chirurgie şi Transplant Hepatic din cadrul Institutului Clinic Fundeni din România, ar fi promis 100.000 de euro procurorilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA) care-l urmăreau în alte dosare, pentru ca aceştia să ridice sechestrele şi să dispună soluţii de netrimitere în judecată. Despre asta a anunțat însăși Serviciul de presă al DNA într-un comunicat oficial transmis presei locale. În Republica Moldova, Irinel Popescu este cunoscut ca chirurgul care a ghidat primul transplant hepatic după o perioadă îndelungată de timp.

Procurorii DNA au anunțat că au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a medicului Irinel Popescu și al unui administrator al unei societăți comerciale care este acuzat de complicitate la dare de mită. În perioada decembrie 2017 – februarie 2018, inculpatul, beneficiind de ajutorul celuilalt inculpat, ar fi promis că va oferi suma de 100.000 euro organelor de urmărire penală din cadrul Direcției, învestite cu instrumentarea și soluționarea unor cauze în care acesta ar fi fost vizat.

Inculpatul ar fi fost dispus să ofere anchetatorilor suma de bani menționată mai sus, pentru ca în cauzele respective să se dispună măsuri procesuale favorabile acestuia (în ceea ce privește aplicarea unor măsuri asigurătorii) și în final soluții de netrimitere în judecată.

Ulterior, cu toate aceste „încercări”, la data de 31 martie 2021, Irinel Popescu a fost trimis în judecată pentru săvârșirea unor infracțiuni de luare de mită și abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată. Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul București.

În luna martie, medicul, care s-a aflat la conducerea Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate din țara vecină în 2009, a fost trimis în judecată de DNA alături de fostul preşedinte al CNA din perioada 2007-2009 Vasile Ciurchea, pentru luare de mită și abuz în serviciu. Procurorii îi acuză că ar fi încheiat ilegal acte adiționale ce ar fi permis atribuirea unor contracte supraevaluate privind sistemul informatic al instituției, ceea ce ar fi produs CNAS un prejudiciu de peste 8 milioane de euro. Ei sunt acuzați că, în schimb, ar fi primit sume de bani fie în folos propriu, fie pentru anumite firme.

Amintim că, în 2013, în Republica Moldova a fost făcut primul transplant hepatic după o perioadă îndelungată de timp. Unei femei de 53 de ani, din Hânceşti, i-a fost transplantată o parte din ficatul fiului său. Operaţia a fost efectuată de către o echipă medico-chirurgicală din 8 persoane.

Şeful catedrei de chirurgie, răposatul Vladimir Hotineanu, care a făcut parte din echipa de chirurgi, a declarat că operaţia a decurs fără complicaţii. Intervenţia a fost ghidată de chirurgul Irinel Popescu din România. Cel din urmă remarcase că este un pas important pentru Republica Moldova.

Cheltuielile pentru operaţie au fost acoperite de către Compania Naţională de Asigurări în Medicină.

#Irinel Popescu #mita #Romania

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.