Irinel Popescu, director al Centrului de Chirurgie şi Transplant Hepatic din cadrul Institutului Clinic Fundeni din România, ar fi promis 100.000 de euro procurorilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA) care-l urmăreau în alte dosare, pentru ca aceştia să ridice sechestrele şi să dispună soluţii de netrimitere în judecată. Despre asta a anunțat însăși Serviciul de presă al DNA într-un comunicat oficial transmis presei locale. În Republica Moldova, Irinel Popescu este cunoscut ca chirurgul care a ghidat primul transplant hepatic după o perioadă îndelungată de timp.

Procurorii DNA au anunțat că au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a medicului Irinel Popescu și al unui administrator al unei societăți comerciale care este acuzat de complicitate la dare de mită. În perioada decembrie 2017 – februarie 2018, inculpatul, beneficiind de ajutorul celuilalt inculpat, ar fi promis că va oferi suma de 100.000 euro organelor de urmărire penală din cadrul Direcției, învestite cu instrumentarea și soluționarea unor cauze în care acesta ar fi fost vizat.

Inculpatul ar fi fost dispus să ofere anchetatorilor suma de bani menționată mai sus, pentru ca în cauzele respective să se dispună măsuri procesuale favorabile acestuia (în ceea ce privește aplicarea unor măsuri asigurătorii) și în final soluții de netrimitere în judecată.

Ulterior, cu toate aceste „încercări”, la data de 31 martie 2021, Irinel Popescu a fost trimis în judecată pentru săvârșirea unor infracțiuni de luare de mită și abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată. Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul București.

În luna martie, medicul, care s-a aflat la conducerea Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate din țara vecină în 2009, a fost trimis în judecată de DNA alături de fostul preşedinte al CNA din perioada 2007-2009 Vasile Ciurchea, pentru luare de mită și abuz în serviciu. Procurorii îi acuză că ar fi încheiat ilegal acte adiționale ce ar fi permis atribuirea unor contracte supraevaluate privind sistemul informatic al instituției, ceea ce ar fi produs CNAS un prejudiciu de peste 8 milioane de euro. Ei sunt acuzați că, în schimb, ar fi primit sume de bani fie în folos propriu, fie pentru anumite firme.

Amintim că, în 2013, în Republica Moldova a fost făcut primul transplant hepatic după o perioadă îndelungată de timp. Unei femei de 53 de ani, din Hânceşti, i-a fost transplantată o parte din ficatul fiului său. Operaţia a fost efectuată de către o echipă medico-chirurgicală din 8 persoane.

Şeful catedrei de chirurgie, răposatul Vladimir Hotineanu, care a făcut parte din echipa de chirurgi, a declarat că operaţia a decurs fără complicaţii. Intervenţia a fost ghidată de chirurgul Irinel Popescu din România. Cel din urmă remarcase că este un pas important pentru Republica Moldova.

Cheltuielile pentru operaţie au fost acoperite de către Compania Naţională de Asigurări în Medicină.

#Irinel Popescu #mita #Romania

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.