Grosu, pentru presa română: Gazul - un instrument de șantaj. Am spus de fiecare dată că UE este obiectivul nostru

Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a declarat, într-un interviu pentru Digi24.ro, în contextul semnării acordurilor de colaborare pentru securitate energetică între guvernele Republicii Moldova și României, că „gazul a devenit un instrument de presiune politică nu doar în raport cu Republica Moldova, ci cu toată Europa”. Republica Moldova s-a confruntat în ultimele luni cu o criză a gazelor din cauza companiei Gazprom, care a solicitat autorităților de la Chișinău să achite datorii istorice pentru contractul de livrare. Pentru iarna viitoare, susține Igor Grosu, Guvernul de la Chișinău trebuie să colaboreze cu cel de la București pentru a se asigura că situația nu se va repeta.

„Eu pot să vă spun foarte clar că gazul a încetat a fi doar un produs comercial. Și gazul a devenit deja un instrument de presiune politică nu doar în raport cu Rep. Modova, cu toată Europa. Lucrul ăsta deja toată lumea îl înțelege. Și schimbarea de atitudine a Gazpromului care nu este o companie de capul ei. S-a schimbat odată cu noua guvernare de la Chișinău. După ce în iunie, iulie, anul trecut, Partidul Acțiune și Solidaritate au obținut un scor fără precedent, 63 de locuri în Parlament, atitudinea s-a schimbat”, a declarat Igor Grosu.

Politicianul a dat de înțeles că este un instrument de șantaj. „Lucru ăsta și ei îl știu și ei știu că noi îl știm”.

„Noi am spus de fiecare dată că integrarea europeană este obiectivul nostru. Și am rugat de fiecare dată să fie apreciată consecvența noastră. Mai mult decât atât, nu este decât vectorul pe care clasa politică de la Chișinău – sau majoritatea parlamentară – l-a ales. L-au ales cetățenii și nu la o diferență de câteva sutimi sau zecimi de voturi”.

Întrebat de gazoductul existent, Igor Grosu a explicat despre interconexiunea pe electricitate Isaccea-Vulcănești- Chișinău, că „este deja aprobat proiectul, într-un orizont de maximum trei ani noi trebuie să avem această linie de înaltă tensiune până la Chișinău”.

„Gazoductul Iași – Chișinău, că de ce nu l-am folosit? Ba da, eu pot să spun că l-am folosit. În special în octombrie când am avut primul șoc din partea Gazpromului și atunci noi am putut prelua volume tehnice din gazoductul Iași-Chișinău, de la partenerii români și din Ucraina. Deci el este funcțional și poate fi folosit în orice moment când achiziționăm”.

Cât despre exploatarea sa pe scară largă, dacă e luată în calcul, politicianul a declarat că „este o investiție foarte importantă, înțeleg că astăzi doamna prim-ministră a făcut un anunț important legat de acordurile pe care le-a finisat, partea moldavă în raport cu comapnia care gestionează acest gazoduct”. „Este o investiție strategică, dar vă spun: electricitate, gaze, interconexiuni, ăsta este viitorul și asta este tema pe care trebuie să o facem. Și trebuie să – deja suntem condamnați, cel puțin pentru iarna viitoare – să lucrăm în echipă”.

#gaz #Igor Grosu #UE #Rusia

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.