Ministerul Sănătății promite din nou să lupte cu „mita în sistemul medical”. Noul termen pe care și l-a dat

Plățile informale și mita reprezintă o problemă cu rădăcini adânci în sistemul medical moldovenesc. Numeroase guvernări au promis că vor lua măsuri, au semnat ordine, au instituit comitete de luptă cu corupția, dar nimic nu s-a schimbat. Colegii de la Sănătateinfo.md scriu că mimarea reformelor adevărate ar putea fi cauzată tocmai de faptul că autoritățile ezită să majoreze salariilor lucrătorilor medicali și, în consecință, mita rămâne „soluția” de compromis.

În planul său de acțiuni pentru 2022, Ministerul Sănătății planifică să lupte cu plățile informale din sistem. Măsurile ce urmează a fi luate sunt vag explicate. Autoritățile susțin că vor modifica Legea privind exercitarea profesiunii de medic „pentru a introduce reglementări privind responsabilizarea conducătorilor și a angajaților din sistemul medical de a nu accepta plăți informale”.

Totodată, se planifică „consolidarea instituției avertizorului de integritate”. Cum pot autoritățile să „resposabilizeze” managerii și lucrătorii medicali să nu ia mită și, mai ales, cine va monitoriza acest proces și prin ce mecanisme, rămâne neclar. Cert este că un proiect de Hotărâre ar urma să ajungă pe masa Guvernului, apoi să fie dezbătut în Parlament, până în luna noiembrie.

Lupta declarată a autorităților cu plățile neformale este veche. Sistemul medical este sufocat de două probleme – mita și plățile indirecte. Datele din ultimii ani sugerează că plățile indirecte, adică ceea ce plătește pacientul suplimentar, deși este asigurat, constituie 48% din toate cheltuielile publice pentru sănătate. Adică, din buzunarul tuturor se adună aproape un buget similar celui pe care statul îl alocă oficial domeniului sănătății.

O a doua problemă este mita, care are un caracter ilegal. Mita poate fi cerută de medic sau oferită insistent de pacient pentru „siguranța” că va fi îngrijit corespunzător. În ultimul deceniu, s-au propus soluții pentru ambele probleme, dar fără vreun efect. De exemplu, Guvernul Leancă propunea un Consiliu la nivel de minister pentru prevenirea corupției. Acest Consiliu urma să se întrunească trimestrial, dar cum lipsea un mecanism, aceastră structură așa și nu a mai funcționat.

Anterior, ex-ministrul din Guvernul Filat, Andrei Usatîi, propunea legalizarea plăților informale, iar resursele să fie acumulate într-un buget separat. Ulterior, în 2014, CNA propunea ca medicii să fie testați la incoruptibilitate, prin intermediul unor agenți sub acoperire. Reacțiile din sistem au fost virulente. Oricum, problema mitei în sistemul spitalicesc a rămas neinteresantă, după ce societatea a fost scandalizată de o serie de dosare penale în care figurau responsabili din domeniul sănătății, inclusiv miniștri.

#sistem medical #Ministerul Sănătății #mita

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.