Grosu „s-a destăinuit” la Bruxelles unui vechi prieten al Moldovei ce-a făcut Parlamentul timp de 100 de zile

Agenda parlamentară și realizările actualului Legislativ în primele 100 de zile de mandat au fost subiectele de discuție dintre președintele Parlamentului, Igor Grosu, și șeful Delegației Parlamentului European la Comitetul Parlamentar de Asociere RM-UE, vicepreședinte al Grupului PPE în Parlamentul European, Siegfrid Mureșan, în cadrul vizitei de lucru de la Bruxelles.

Grosu i-a adus la cunoștință lui Mureșan prioritățile pe care Legislativul și le-a asumat, o parte din ele fiind inițiate.

„Vizita mea la Bruxelles a început cu o întrevedere de suflet cu un vechi prieten al Republicii Moldova, dl Siegfrid Mureșan, Șeful Delegației Parlamentului European la Comitetul Parlamentar de Asociere RM-UE, Vicepreședinte al Grupului PPE în Parlamentul European. În cadrul întrevederii, mi-am exprimat dorința de a intensifica relațiile inter-parlamentare între ţara noastră şi UE. Am discutat despre agenda parlamentară și realizările actualului Legislativ în primele 100 de zile de mandat. Am reiterat că printre prioritățile de bază rămân a fi: reformarea justiției și lupta împotriva corupției; promovarea drepturilor omului; implementarea pachetului social și crearea unui mediu de afaceri prietenos cu businessul; reglementarea diferendului transnistrean”, a anunțat Igor Grosu.

De asemenea, cei doi oficiali au vorbit și despre proiectele esențiale în infrastructură în țara noastră, sectorul energetic, liberalizarea prețurilor la roaming și depășirea crizei pandemice COVID-19.

„Apreciem înalt asistența acordată în contextul depășirii efectelor crizei pandemice, inclusiv prin aprobarea Planului de recuperare economică în valoare de 600 de milioane de euro care deja este în curs de implementare. Republica Moldova este recunoscătoare pentru livrarea a peste 1 milion de doze de vaccinuri și pentru oferirea unui ajutor nerambursabil de 60 milioane de euro pentru a ne ajuta în depășirea crizei energetice. În context, am abordat și noi domenii de cooperare cu UE care vin să completeze Acordul de asociere: digitalizare, mediu ambiant și lupta cu știrile false. Uniunea Europeană a fost și este un partener de încredere al țării noastre în procesul de reformare şi modernizare a Republicii Moldova”, mai scrie președintele Parlamentului.

Amintim că, în perioada 28-29 noiembrie, Igor Grosu, întreprinde o vizită de lucru la Bruxelles, unde va avea întrevederi cu președintele Parlamentului European, David Maria Sassoli, și cu prim-vicepreședintele Parlamentului European, Roberta Metsola.

De asemenea, agenda mai include discuții cu parlamentarii europeni, Andrius Kubilius, președintele Adunării Parlamentare a Euronest, și Dragoș Tudorache, vicepreședintele Grupului Renew Europe din Parlamentul European, raportorul Parlamentului European pentru Republica Moldova.

#Bruxelles #vizită #Igor Grosu #parlament

Naţiunile din Grupul G7 (cele mai puternice economii ale lumii) au decis, vineri, oprirea subvenţiilor pentru proiecte în străinătate cu sisteme de energie fosilă şi reducerea semnificativă până în 2035 a producţiei de electricitate din surse poluante.

„Asumăm angajamentul de a opri, până la sfârşitul anului 2022, orice nou ajutor public direct la nivel internaţional pentru proiecte în sectorul energiilor fosile fără echipamente pentru capturarea dioxidului de carbon”, a anunţat Grupul naţiunilor puternic industrializate G7 la finalul reuniunii miniştrilor Economiei, Energiei şi Climei, desfăşurată la Berlin.

De asemenea, statele membre G7 s-au angajat să reducă semnificativ utilizarea combustibililor fosili în sectorul intern pentru producţia de electricitate „până în anul 2035″, în cadrul eforturilor pentru contracararea încălzării climei prin renunţarea treptată la utilizarea cărbunelui.

Reprezentanții G7 nu au stabilit însă o dată calendaristică pentru a face posibilă eliminarea treptată a energiei alimentată cu cărbune. Aceștia au declarat totuși în mod comun că actuala criza energetică cauzată de războiul pornit de Rusia în Ucraina nu ar trebui să stopeze eforturile de combatere a schimbărilor climatice.

Angajamentul, publicat la sfârșitul a trei zile de discuții ale Grupului G7 de la Berlin, a fost mai slab decât o versiune anterioară a comunicatului final văzut de Reuters, care includea o țintă de a pune capăt producției de energie electrică pe cărbune fără încetare până în 2030.

Surse familiare cu discuțiile au spus că Japonia și Statele Unite au indicat ambele că nu pot susține această dată.

Cărbunele este combustibilul fosil care emite cel mai mult CO2 în atmosferă, iar utilizarea acestuia trebuie să scadă dacă lumea vrea să evite cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice, precizează ONU în rapoartele sale despre efectele încălzirii globale.

Grupul G7 s-a întâlnit pe fundalul creșterii în spirală a costurilor energiei și al îngrijorărilor legate de aprovizionarea cu combustibili din cauza războiului din Ucraina. Conflictul a declanșat o luptă între unele țări pentru a cumpăra mai mulți combustibili fosili non-ruși și pentru a arde cărbune ca să reducă dependența lor de aprovizionarea cu energie din Rusia.

„Înlocuirea combustibililor fosili din Rusia a dominat dezbaterile politice și acțiunile guvernului în ultimele săptămâni și luni”, a declarat ministrul german al economiei, Robert Habeck, într-o conferință de presă de vineri.

„Dar trebuie să ne fie clar că provocările generației noastre politice în ceea ce privește încălzirea globală nu vor dispărea dacă ne concentrăm doar asupra prezentului”, a mai spus Habeck, precizând și că „timpul se scurge, literalmente”.

G7 și-a propus, de asemenea, să înceapă să raporteze public anul viitor despre modul în care țările își îndeplinesc angajamentele de a pune capăt subvențiilor „ineficiente” pentru combustibilii fosili până în 2025.

G7 s-a angajat, de asemenea, să ia măsuri ambițioase împotriva poluării cu plastic și să sporească eforturile naționale de conservare sau protejare a cel puțin 30% din propriile zone de coastă și marine până în 2030.