Amendamentul prin care majoritatea parlamentară a redus pe 5 martie 2026 pragul de vot pentru numirea membrilor Comisiilor de Vetting, de la 61 la 51 de deputați, riscă să afecteze direct evaluările Comisiei Europene în cadrul procesului de negocieri de aderare. Potrivit lui Iulian Groza, este vorba despre partea referitoare la progresul pe Foaia de parcurs privind statul de drept.

Groza consideră că situația ar putea indica un regres în evaluarea Comisiei Europene din următorul raport de extindere, dacă situația nu va fi remediată rapid.

„Pe lângă aceasta, există un risc destul de mare ca această situație să afecteze previzibilitatea cadrului legal, să creeze incertitudine și să atingă credibilitatea procesului de vetting. Și asta în loc ca parlamentarii să caute consens și să găsească un mecanism de deblocare a votului în Parlament, păstrând logica unei decizii asumate de o majoritate calificată de deputați.

Mai mult, mi se pare o practică vicioasă să se introducă și să se voteze în aceeași ședință, în lectură a doua, un amendament care vizează o altă lege cea privind vetting-ul, în cadrul examinării unui proiect de lege distinct, deja adoptat în prima lectură, cel privind securitatea judecătorilor și procurorilor. De altfel, o inițiativă legislativă atât de necesară și așteptată de breasla judecătorilor”, consideră Groza.

Analistul crede că mecanismul votului calificat la numirea membrilor Comisiei are o anumită logică, iar în cazul unor măsuri de reformă tranzitorie, precum evaluarea externă a actorilor din justiție, pragul de 61 de voturi trebuie să asigure că membrii numiți se bucură de încrederea unei majorități calificate, garantând asumarea largă a deciziilor de către deputați.

„Votul cu majoritate simplă de 51 vine în contradicție cu spiritul acestei prevederi. În caz de blocaj, soluția ar fi trebuit să fie un mecanism de deblocare gradual, cu garanții adecvate, nu amendarea automată a legii cu eludarea transparenței și consultării. Această abordare cu privire la virus calcification a fost, de altfel, și o recomandare a Comisiei de la Veneția în avizele sale anterioare pe legile vetting-ului.

Acum că opoziția parlamentară a contestat constituționalitatea amendamentului, Curtea Constituțională urmează să se pronunțe. Între timp, legea a și fost promulgată de Președinta Republicii Moldova. Păcat că decizia s-a luat în pripă. Cel mai probabil, urgența este dictată de necesitatea implementării cât mai rapide a normelor ce țin de siguranța procurorilor și judecătorilor. Dar odată cu aceasta a intrat în vigoare și pragul redus la 51 de voturi, în locul votului calificat de 61, ceea ce ar putea face ca îngrijorările mele de mai sus să se materializeze”, notează Iulian Groza.

Directorul executiv al IPRE consideră că înainte de o eventuală decizie a Curții Constituționale, vom vedea și primele reacții ale Comisiei Europene, iar sarcina Guvernului va fi acum să explice schimbările produse și să încerce să convingă Bruxellesul de ce a fost necesară adoptarea atât de rapidă a acestui amendament..

„Indiferent ce reacții vor mai urma, Parlamentul ar putea cel puțin să atenueze consecințele acestei situații. În primul rând, dacă nu s-a făcut deja, amendamentul adoptat ar trebui transmis Comisiei de la Veneția și Comisiei Europene pentru un aviz detaliat. Este nevoie și de un mecanism de deblocare a procesului de numire a membrilor Comisiei, care trebuie însă elaborat într-un cadru inclusiv, cu garanții reale pentru un consens calificat. Totodată, chiar dacă poate fi complicat, ar fi de dorit ca între timp și partenerii de dezvoltare să propună o listă mai largă de candidați pentru pozițiile internaționale în Comisia de Vetting”, punctează Iulian Groza.