„Toate conflictele pot fi rezolvate” spunea laureatul premiului Nobel pentru Pace, Martti Ahtisaari. Dialogul ar putea deveni cheia succesului și în relațiile între autoritățile centrale ale Republicii Moldova și UTA Găgăuzia. În 2014, autoritățile de la Comrat au organizat 2 referendumuri, declarate ilegale de către Chișinău. Ca urmare a evenimentelor, părțile s-au așezat la masa de dialog.

În vederea stabilirii unui dialog constructiv între Chișinău și Comrat, în 2015, Parlamentul s-a adresat organizației CMI – Fundația pentru Pace Martti Ahtisaari, pentru oferirea serviciilor de mediere și expertiză. Astfel, în noiembrie 2015 a fost creat Grupul de lucru parlamentar privind Găgăuzia, compus dintr-un număr egal de reprezentanți ai Parlamentului și Adunării Populare a Găgăuziei.

Grupul de lucru este o platformă de dialog, care lucrează asupra subiectelor care vizează autonomia găgăuză pentru a găsi soluții comune. Co-președintele Grupului de lucru, Larisa Voloh, spune că grație expertizei și atragerii experților internaționali, activitatea acestui grup este eficientă, permanentă și pune în abordare subiectele importante pentru ambele părți.

Crearea Grupului de lucru are drept scop asigurarea unui dialog continuu dintre centru și autonomie, reflectarea statutului special al Găgăuziei în legislația națională, clarificarea competențelor între autoritățile centrale și a celor din autonomie.

Din 2015, Grupul de lucru a avut zeci de ședințe oficiale și informale, au fost analizate peste 600 de legi și elaborate circa 30 de proiecte de legi, 9 dintre care au fost aprobate în Parlament. Grupul de lucru a adoptat mai mult de 60 de decizii comune.

Larisa Voloh, Co-președintele Grupului de lucru parlamentar privind Găgăuzia: „Este important de menționat și implicarea Secretariatului Parlamentului, care vine cu expertiză pe partea de elaborare a anumitor inițiative legislative. Ori, cunoaștem că în perioada de activitate a acestui grup de lucru au fost aprobate mai bine de 60 de decizii, care vin să îmbunătățească atât activitatea Găgăuziei, cât și să armonizeze legislația Republicii Moldova”.

Natalia Djandjgava, manager de proiect CMI: „În 2016, în cadrul sedinței Guvernului care a avut loc în Găgăuzia, a fost adoptat Planul de dezvoltare social-economică al autonomiei pentru anii 2016–2019. Adoptarea acestui plan a fost un rezultat direct al activității Grupului de lucru, deoarece reflecta prioritățile Găgăuziei, identificate în cadrul platformei de dialog dintre Chișinău și Comrat. Ulterior, au fost implementate o serie de proiecte, care au avut un impact pozitiv asupra calității vieții cetățenilor din regiune”.

Alexandr Tarnavschi, vicepreședinte al Adunării Populare: „Grupul oficial așa cum a fost creat în 2015 a fost, probabil, primul în toată istoria relațiilor dintre Chișinău și Comrat confirmat la așa un nivel. Mai mult, crearea acestui grup a fost susținută de parteneri externi. În primul rând, este vorba despre Ambasada Suediei și Fundația pentru Pace Martti Ahtisaari. Să spun sincer, în opinia mea, fără acest suport grupul de lucru nu ar fi fost funcțional”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Gagauzia Dialogue”, implementat de CMI – Fundația pentru pace Martti Ahtisaari și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate în materiale aparțin autorilor și nu reprezintă pozițiile CMI sau ale Suediei.

#2014 #Gagauzia #grup de lucru

Puține lucruri de pe Pământ au rezistat atât de mult timp în fața schimbărilor. În timp ce clădirile istorice și invențiile care au marcat evoluția omenirii ne atrag atenția, există și minuni ale naturii pe lângă care trecem uneori fără să le cunoaștem povestea, scrie antena3.ro.

Copacii se numără printre cele mai longevive forme de viață de pe planetă. De-a lungul mileniilor, au oferit umbră, adăpost și oxigen, devenind repere ale unor locuri și martori tăcuți ai istoriei. Unii dintre ei au supraviețuit mii de ani, încă dintr-o perioadă în care civilizația arăta cu totul altfel.

Dar unde se află cel mai bătrân copac din lume și care este secretul longevității sale?

Methuselah, pinul care a supraviețuit timp de milenii

În Munții Albi din California, Statele Unite, crește unul dintre cei mai vechi copaci cunoscuți de pe Pământ. Este un pin din specia Great Basin bristlecone pine, botezat Methuselah, după personajul biblic Matusalem, bunicul lui Noe, despre care Biblia spune că a trăit 969 de ani.

Copacul a fost descoperit în anii 1950 de cercetătorul Edmund Schulman și a devenit celebru pentru vârsta sa impresionantă. Este considerat cel mai bătrân copac individual, care nu face parte dintr-o colonie de arbori conectați prin același sistem de rădăcini, a cărui longevitate a fost confirmată prin metode științifice.

Methuselah nu este însă singurul exemplar remarcabil din această zonă. În apropiere se află un alt pin, al cărui nume nu a fost făcut public și despre care cercetătorii au stabilit că ar putea fi chiar mai vechi.

Câți ani are cel mai bătrân copac din lume?

Vârsta copacilor poate fi stabilită prin analizarea inelelor de creștere, fiecare dintre acestea oferind indicii despre un an din viața arborelui.

În cazul lui Methuselah, au fost prelevate probe în 1957. Ulterior, dendrocronologul Tom Harlan, de la Laboratorul de Cercetare a Inelelor Arborilor al Universității din Arizona, a comparat inelele de creștere și a confirmat că arborele are peste 4.800 de ani.

În 2009, același cercetător a analizat și o probă mai veche, prelevată de Edmund Schulman dintr-un alt pin din Munții Albi, înainte de moartea acestuia. Proba provenea de la un copac viu, rămas fără nume, despre care s-a estimat că are peste 5.000 de ani. Acesta ar putea fi, așadar, cel mai bătrân arbore viu individual a cărui vârstă a fost verificată.

Înainte ca Methuselah să fie recunoscut drept unul dintre cei mai bătrâni arbori vii din lume, recordul îi era atribuit pinului Prometheus, din statul Nevada. Copacul a fost tăiat în 1964 de Donald Rusk Currey, un doctorand care studia istoria climatică a regiunii. Analiza ulterioară a inelelor de creștere a arătat că arborele avea aproximativ 4.900 de ani, existând estimări potrivit cărora ar fi putut depăși 5.000 de ani. Circumstanțele tăierii rămân controversate, iar dispariția sa este considerată unul dintre cele mai cunoscute exemple ale pierderii unui exemplar natural excepțional în urma unei intervenții umane.

Numele Prometheus provine din mitologia greacă, de la titanul care le-ar fi oferit oamenilor focul.

De ce este ținut secret locul în care se află Methuselah?

Pădurea Ancient Bristlecone Pine se găsește în Munții Albi din California și adăpostește exemplare de pini care au supraviețuit timp de milenii.

Cu toate acestea, poziția exactă a lui Methuselah și a copacului despre care se crede că este și mai vechi a fost păstrată secretă. Măsura a fost luată pentru a preveni deteriorarea arborilor, vandalismul sau alte intervenții care le-ar putea pune în pericol existența.

Timp de decenii, nici măcar fotografiile care ar fi permis identificarea cu ușurință a exemplarelor nu au fost distribuite pe scară largă. În 2021, însă, imagini apărute online au făcut ca localizarea lui Methuselah să devină mai ușor de identificat.

Importanța protejării arborilor cu valoare istorică a revenit în atenția publicului și după un incident petrecut în Marea Britanie.

În septembrie 2023, celebrul sicomor din Sycamore Gap, comitatul Northumberland, a fost tăiat intenționat. Copacul, vechi de aproximativ 300 de ani, devenise un reper cunoscut, aflat într-o depresiune naturală a terenului, lângă Zidul lui Hadrian.

În 2025, doi bărbați, Daniel Graham și Adam Carruthers, au fost condamnați la câte patru ani și trei luni de închisoare pentru tăierea ilegală a arborelui și deteriorarea Zidului lui Hadrian, monument protejat și inclus în patrimoniul mondial UNESCO.

Care este secretul longevității acestor copaci?

Pinii din specia Great Basin bristlecone pine sunt considerați printre cei mai longevivi arbori de pe planetă. Ei cresc în regiunile montane înalte din California, Nevada și Utah, în condiții care ar fi dificile pentru multe alte specii.

Secretul longevității lor este legat tocmai de mediul neprielnic în care se dezvoltă. Temperaturile scăzute, solurile sărace și condițiile aspre încetinesc considerabil creșterea copacilor.

Ritmul lent de dezvoltare contribuie la formarea unui lemn foarte dens, care îi ajută să reziste mai bine putrezirii, insectelor și ciupercilor. Astfel, deși cresc în condiții dificile și pot avea un aspect aparent fragil, acești arbori reușesc să supraviețuiască mii de ani.

Longevitatea lor este o dovadă a modului în care unele specii se adaptează mediului și rezistă în fața unor schimbări care se desfășoară pe perioade mult mai lungi decât o viață omenească.