„Toate conflictele pot fi rezolvate” spunea laureatul premiului Nobel pentru Pace, Martti Ahtisaari. Dialogul ar putea deveni cheia succesului și în relațiile între autoritățile centrale ale Republicii Moldova și UTA Găgăuzia. În 2014, autoritățile de la Comrat au organizat 2 referendumuri, declarate ilegale de către Chișinău. Ca urmare a evenimentelor, părțile s-au așezat la masa de dialog.

În vederea stabilirii unui dialog constructiv între Chișinău și Comrat, în 2015, Parlamentul s-a adresat organizației CMI – Fundația pentru Pace Martti Ahtisaari, pentru oferirea serviciilor de mediere și expertiză. Astfel, în noiembrie 2015 a fost creat Grupul de lucru parlamentar privind Găgăuzia, compus dintr-un număr egal de reprezentanți ai Parlamentului și Adunării Populare a Găgăuziei.

Grupul de lucru este o platformă de dialog, care lucrează asupra subiectelor care vizează autonomia găgăuză pentru a găsi soluții comune. Co-președintele Grupului de lucru, Larisa Voloh, spune că grație expertizei și atragerii experților internaționali, activitatea acestui grup este eficientă, permanentă și pune în abordare subiectele importante pentru ambele părți.

Crearea Grupului de lucru are drept scop asigurarea unui dialog continuu dintre centru și autonomie, reflectarea statutului special al Găgăuziei în legislația națională, clarificarea competențelor între autoritățile centrale și a celor din autonomie.

Din 2015, Grupul de lucru a avut zeci de ședințe oficiale și informale, au fost analizate peste 600 de legi și elaborate circa 30 de proiecte de legi, 9 dintre care au fost aprobate în Parlament. Grupul de lucru a adoptat mai mult de 60 de decizii comune.

Larisa Voloh, Co-președintele Grupului de lucru parlamentar privind Găgăuzia: „Este important de menționat și implicarea Secretariatului Parlamentului, care vine cu expertiză pe partea de elaborare a anumitor inițiative legislative. Ori, cunoaștem că în perioada de activitate a acestui grup de lucru au fost aprobate mai bine de 60 de decizii, care vin să îmbunătățească atât activitatea Găgăuziei, cât și să armonizeze legislația Republicii Moldova”.

Natalia Djandjgava, manager de proiect CMI: „În 2016, în cadrul sedinței Guvernului care a avut loc în Găgăuzia, a fost adoptat Planul de dezvoltare social-economică al autonomiei pentru anii 2016–2019. Adoptarea acestui plan a fost un rezultat direct al activității Grupului de lucru, deoarece reflecta prioritățile Găgăuziei, identificate în cadrul platformei de dialog dintre Chișinău și Comrat. Ulterior, au fost implementate o serie de proiecte, care au avut un impact pozitiv asupra calității vieții cetățenilor din regiune”.

Alexandr Tarnavschi, vicepreședinte al Adunării Populare: „Grupul oficial așa cum a fost creat în 2015 a fost, probabil, primul în toată istoria relațiilor dintre Chișinău și Comrat confirmat la așa un nivel. Mai mult, crearea acestui grup a fost susținută de parteneri externi. În primul rând, este vorba despre Ambasada Suediei și Fundația pentru Pace Martti Ahtisaari. Să spun sincer, în opinia mea, fără acest suport grupul de lucru nu ar fi fost funcțional”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Gagauzia Dialogue”, implementat de CMI – Fundația pentru pace Martti Ahtisaari și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate în materiale aparțin autorilor și nu reprezintă pozițiile CMI sau ale Suediei.

#2014 #Gagauzia #grup de lucru

Schimb de experiență și colaborare în mai multe domenii legate de organizarea alegerilor între Comisia Electorală Centrală (CEC) din Republica Moldova și Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) din România. Cele două instituții au semnat un Memorandum de înțelegere și cooperare, care stabilește noi direcții de colaborare în domeniul electoral.

Documentul a fost semnat la București de președinta CEC, Angelica Caraman, și președintele AEP, Adrian Țuțuianu. La întrevedere au participat și vicepreședintele CEC, Pavel Postica, precum și reprezentanți ai celor două autorități.

Cooperarea va viza consolidarea capacităților instituționale, protejarea drepturilor electorale, dezvoltarea și utilizarea tehnologiilor în procesele electorale, securitatea cibernetică, perfecționarea legislației privind alegerile și referendumurile, dar și pregătirea profesională a specialiștilor din domeniu.

Oficialii au discutat, de asemenea, despre digitalizarea proceselor electorale, securitatea alegerilor și schimbul de bune practici. Un subiect important a fost parcursul european al Republicii Moldova și posibilitatea de a valorifica experiența României pentru apropierea legislației și practicilor electorale de standardele europene.

„România este pentru Republica Moldova un partener apropiat și un reper important în parcursul nostru european. Pentru Comisia Electorală Centrală, experiența Autorității Electorale Permanente este deosebit de valoroasă”, a declarat Angelica Caraman.

Președinta CEC a menționat că instituția își dorește să valorifice experiența României inclusiv pentru modernizarea administrației electorale și dezvoltarea unor proiecte comune.

Vizita delegației CEC la București a fost posibilă cu sprijinul International IDEA și al Uniunii Europene. Programul continuă cu sesiuni de lucru și schimburi de experiență între reprezentanții celor două instituții.