„Toate conflictele pot fi rezolvate” spunea laureatul premiului Nobel pentru Pace, Martti Ahtisaari. Dialogul ar putea deveni cheia succesului și în relațiile între autoritățile centrale ale Republicii Moldova și UTA Găgăuzia. În 2014, autoritățile de la Comrat au organizat 2 referendumuri, declarate ilegale de către Chișinău. Ca urmare a evenimentelor, părțile s-au așezat la masa de dialog.

În vederea stabilirii unui dialog constructiv între Chișinău și Comrat, în 2015, Parlamentul s-a adresat organizației CMI – Fundația pentru Pace Martti Ahtisaari, pentru oferirea serviciilor de mediere și expertiză. Astfel, în noiembrie 2015 a fost creat Grupul de lucru parlamentar privind Găgăuzia, compus dintr-un număr egal de reprezentanți ai Parlamentului și Adunării Populare a Găgăuziei.

Grupul de lucru este o platformă de dialog, care lucrează asupra subiectelor care vizează autonomia găgăuză pentru a găsi soluții comune. Co-președintele Grupului de lucru, Larisa Voloh, spune că grație expertizei și atragerii experților internaționali, activitatea acestui grup este eficientă, permanentă și pune în abordare subiectele importante pentru ambele părți.

Crearea Grupului de lucru are drept scop asigurarea unui dialog continuu dintre centru și autonomie, reflectarea statutului special al Găgăuziei în legislația națională, clarificarea competențelor între autoritățile centrale și a celor din autonomie.

Din 2015, Grupul de lucru a avut zeci de ședințe oficiale și informale, au fost analizate peste 600 de legi și elaborate circa 30 de proiecte de legi, 9 dintre care au fost aprobate în Parlament. Grupul de lucru a adoptat mai mult de 60 de decizii comune.

Larisa Voloh, Co-președintele Grupului de lucru parlamentar privind Găgăuzia: „Este important de menționat și implicarea Secretariatului Parlamentului, care vine cu expertiză pe partea de elaborare a anumitor inițiative legislative. Ori, cunoaștem că în perioada de activitate a acestui grup de lucru au fost aprobate mai bine de 60 de decizii, care vin să îmbunătățească atât activitatea Găgăuziei, cât și să armonizeze legislația Republicii Moldova”.

Natalia Djandjgava, manager de proiect CMI: „În 2016, în cadrul sedinței Guvernului care a avut loc în Găgăuzia, a fost adoptat Planul de dezvoltare social-economică al autonomiei pentru anii 2016–2019. Adoptarea acestui plan a fost un rezultat direct al activității Grupului de lucru, deoarece reflecta prioritățile Găgăuziei, identificate în cadrul platformei de dialog dintre Chișinău și Comrat. Ulterior, au fost implementate o serie de proiecte, care au avut un impact pozitiv asupra calității vieții cetățenilor din regiune”.

Alexandr Tarnavschi, vicepreședinte al Adunării Populare: „Grupul oficial așa cum a fost creat în 2015 a fost, probabil, primul în toată istoria relațiilor dintre Chișinău și Comrat confirmat la așa un nivel. Mai mult, crearea acestui grup a fost susținută de parteneri externi. În primul rând, este vorba despre Ambasada Suediei și Fundația pentru Pace Martti Ahtisaari. Să spun sincer, în opinia mea, fără acest suport grupul de lucru nu ar fi fost funcțional”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Gagauzia Dialogue”, implementat de CMI – Fundația pentru pace Martti Ahtisaari și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate în materiale aparțin autorilor și nu reprezintă pozițiile CMI sau ale Suediei.

#2014 #Gagauzia #grup de lucru

Cel puțin 160 de persoane au murit în Nepal în urma inundațiilor fulgerătoare care au lovit miercuri mai multe regiuni ale țării. Alte sute de persoane sunt date dispărute, printre acestea numărându-se turiști și muncitori străini.

Viiturile au măturat localități întregi și au distrus drumuri și clădiri. Imagini publicate pe rețelele sociale surprind momentul în care localnicii, turiștii și muncitorii fug din calea torentelor. În unele zone, apa și noroiul au îngropat clădiri până la etajele superioare, iar vehiculele au fost acoperite de mâl și resturi.

Potrivit Consiliului pentru Turism din Nepal și informațiilor furnizate de ministerele de externe ale mai multor state, cel puțin 341 de cetățeni străini sunt dați dispăruți. Printre aceștia se numără cetățeni din Ucraina, Italia, Marea Britanie, Portugalia, Statele Unite, Africa de Sud, Japonia, Australia și Coreea de Sud.

De asemenea, 93 de cetățeni nepalezi sunt dați dispăruți. Din India, țară vecină, au fost raportate 142 de persoane dispărute.

Potrivit informațiilor disponibile, printre cetățenii străini dispăruți se află 34 de australieni, 53 de ucraineni, 12 britanici, 17 malaezieni, nouă sud-coreeni, cinci japonezi, patru sud-africani, câte doi italieni și portughezi și un cetățean olandez. Pentru alți 111 turiști dispăruți nu a fost stabilită încă naționalitatea.

Nepalul este o destinație importantă pentru turiști și alpiniști din întreaga lume, inclusiv pentru cei care ajung în regiunea Himalaya pentru expediții către Everest.

Ministerul Afacerilor Externe de la București a anunțat că, până în prezent, nu există informații despre cetățeni români dați dispăruți în urma inundațiilor.

Experții susțin că dezastrul ar fi fost provocat de prăbușirea unui ghețar în regiunea Himalaya, într-un context în care încălzirea climatică afectează tot mai mult ghețarii și stabilitatea zonelor montane.