Curs valutar
  • EUR
    20.1089
    -0.3401%
  • USD
    17.9200
    -0.0413%
  • RUB
    0.2197
    0.2276%
  • RON
    3.7663
    -0.2337%
  • UAH
    0.3945
    0.2028%

Toate știrile

06 noiembrie 2026

Grupul de lucru pentru Găgăuzia: Când a fost creat și care a fost scopul – VIDEO

20 Aug. 2025, 09:13
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
20 Aug. 2025, 09:13 // Societate //  Realitatea.md

„Toate conflictele pot fi rezolvate” ­spunea laureatul premiului Nobel ­pentru Pace, Martti Ahtisaari. Dialogul ar putea deveni cheia succesului și în relațiile între autoritățile centrale ale Republicii Moldova și UTA Găgăuzia. În 2014, autoritățile de la Comrat au organizat 2 referendumuri, declarate ilegale de către Chișinău. Ca urmare a evenimentelor, părțile s-au așezat la masa de dialog.

În vederea stabilirii unui dialog constructiv între Chișinău și Comrat, în 2015, Parlamentul s-a adresat organizației CMI – Fundația pentru Pace Martti Ahtisaari, pentru oferirea serviciilor de mediere și expertiză. Astfel, în noiembrie 2015 a fost creat Grupul de lucru parlamentar privind Găgăuzia, compus dintr-un număr egal de reprezentanți ai Parlamentului și Adunării Populare a Găgăuziei.

Grupul de lucru este o platformă de dialog, care lucrează asupra subiectelor care vizează autonomia găgăuză pentru a găsi soluții comune. Co-președintele Grupului de lucru, Larisa Voloh, spune că grație expertizei și atragerii experților internaționali, activitatea acestui grup este eficientă, permanentă și pune în abordare subiectele importante pentru ambele părți.

Crearea Grupului de lucru are drept scop asigurarea unui dialog continuu dintre centru și autonomie, reflectarea statutului special al Găgăuziei în legislația națională, clarificarea competențelor între autoritățile centrale și a celor din autonomie.

Din 2015, Grupul de lucru a avut zeci de ședințe oficiale și informale, au fost analizate peste 600 de legi și elaborate circa 30 de proiecte de legi, 9 dintre care au fost aprobate în Parlament. Grupul de lucru a adoptat mai mult de 60 de decizii comune.

Larisa Voloh, Co-președintele Grupului de lucru parlamentar privind Găgăuzia: „Este important de menționat și implicarea Secretariatului Parlamentului, care vine cu expertiză pe partea de elaborare a anumitor inițiative legislative. Ori, cunoaștem că în perioada de activitate a acestui grup de lucru au fost aprobate mai bine de 60 de decizii, care vin să îmbunătățească atât activitatea Găgăuziei, cât și să armonizeze legislația Republicii Moldova”.

Natalia Djandjgava, manager de proiect CMI: „În 2016, în cadrul sedinței Guvernului care a avut loc în Găgăuzia, a fost adoptat Planul de dezvoltare social-economică al autonomiei pentru anii 2016–2019. Adoptarea acestui plan a fost un rezultat direct al activității Grupului de lucru, deoarece reflecta prioritățile Găgăuziei, identificate în cadrul platformei de dialog dintre Chișinău și Comrat. Ulterior, au fost implementate o serie de proiecte, care au avut un impact pozitiv asupra calității vieții cetățenilor din regiune”.

Alexandr Tarnavschi, vice­președinte al Adunării Populare: „Grupul oficial așa cum a fost creat în 2015 a fost, probabil, primul în toată istoria relațiilor dintre Chișinău și Comrat confirmat la așa un nivel. Mai mult, crearea acestui grup a fost susținută de parteneri externi. În primul rând, este vorba despre Ambasada Suediei și Fundația pentru Pace Martti Ahtisaari. Să spun sincer, în opinia mea, fără acest suport grupul de lucru nu ar fi fost ­funcțional”.

 

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Gagauzia Dialogue”, implementat de CMI – Fundația pentru pace Martti Ahtisaari și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate în materiale aparțin autorilor și nu reprezintă pozițiile CMI sau ale Suediei.

Realitatea Live

05 Nov. 2026, 21:42
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
05 Nov. 2026, 21:42 // Slider //  Ana Panaguța

Prim-ministrul Vasile Tofan spune că înțelege nemulțumirea oamenilor față de majorarea salariilor deputaților, mai ales în contextul în care populației i se cere să facă economii, iar pensiile nu pot fi majorate din lipsă de bani. Totuși, șeful Guvernului consideră că statul trebuie să ofere salarii decente pentru a atrage oameni competenți în Parlament și pentru a reduce riscul de corupție. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8.

Întrebat dacă a susținut personal majorarea, premierul a răspuns că este „un jucător de echipă” și că înțelege argumentul potrivit căruia salariile mici pot favoriza corupția.

Tofan a explicat că unii oameni renunță la locuri de muncă mai bine plătite în sectorul privat pentru a activa în instituțiile statului, însă veniturile din sectorul public nu le permit întotdeauna să-și întrețină familiile.

În același timp, premierul a criticat situațiile în care persoane care au lucrat toată viața în sectorul public, cu salarii oficiale mici, dețin case și mașini, își trimit copiii la școli străine și merg în vacanțe. Acesta s-a întrebat din ce surse provin banii pentru un asemenea stil de viață, dacă nu din salarii.

„Dacă vrem să vină oameni capabili, oameni care pot contribui, trebuie să-i plătim cu salarii cât de cât decente. Până la urmă, sunt oameni care iau decizii care ne pot costa miliarde de lei și vreau să ia decizii bune și să vină oameni capabili în Parlament”, a afirmat premierul.

Totodată, premierul a declarat că nu consideră normal ca salariul președintei țării să fie de două ori mai mic decât cel al unui sudor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!