Curs valutar
  • EUR
    20.1574
    0%
  • USD
    18.1762
    0%
  • RUB
    0.2193
    0%
  • RON
    3.7710
    0%
  • UAH
    0.4001
    0%

Toate știrile

14 noiembrie 2026

Gudronul – pericolul ascuns din aer, alimente și fum

18 Mart. 2025, 11:02
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
18 Mart. 2025, 11:02 // Actualitate //  Realitatea.md

Gudronul este o substanță nocivă care rezultă din procesele de ardere a materiei organice, fiind prezent nu doar în fumul de țigară, ci și în poluarea industrială, gazele de eșapament, fumul de lemn sau cărbune și chiar în alimentele preparate la temperaturi ridicate. Deși adesea invizibil, impactul său asupra sănătății este semnificativ, contribuind la afecțiuni respiratorii, cardiovasculare și chiar oncologice, scrie locals.md.

Procesul de ardere a oricărei materii organice generează particule fine și compuși chimici toxici, care, odată răciți, se transformă în gudron. În cazul fumatului, arderea tutunului la temperaturi ridicate duce la formarea a peste 6.000 de compuși chimici, dintre care peste 100 sunt considerați cancerigeni. Țigările tradiționale conțin între 6 și 15 mg de gudron, ceea ce înseamnă că un pachet de țigări poate furniza între 120 și 300 mg de gudron. Potrivit mai multor studii, fumatul ar fi cauza a cel puțin 15 tipuri diferite de cancer, inclusiv două dintre cele mai frecvente, cancerul pulmonar și cancerul intestinal. De asemenea, fumatul cauzează și alte boli, cum ar fi cele de inimă sau pulmonare. Însă fumul de țigară nu este singura sursă de gudron la care oamenii sunt expuși zilnic.

O altă sursă comună o reprezintă alimentele preparate la temperaturi ridicate. Carnea prăjită sau friptă pe grătar dezvoltă hidrocarburi aromatice policiclice și amine heterociclice, substanțe care au un potențial cancerigen ridicat. Expunerea la fumul rezultat din arderea combustibililor fosili sau a lemnului în sobe poate fi la fel de nocivă, afectând în special persoanele care trăiesc în medii poluate sau în locuințe cu sisteme de încălzire tradiționale.

În mediul urban, poluarea industrială și emisiile vehiculelor contribuie semnificativ la expunerea populației la particule fine similare gudronului, care pot pătrunde adânc în sistemul respirator. Astfel, gudronul are un efect nociv major asupra plămânilor și sistemului respirator. Prin depunerea particulelor în căile aeriene, se favorizează inflamația și deteriorarea țesuturilor, ceea ce poate duce la boli cronice precum bronșita obstructivă, boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) și cancerul pulmonar. Expunerea prelungită crește, de asemenea, riscul de infecții respiratorii și agravează simptomele astmului.

Efectele asupra sistemului cardiovascular sunt la fel de grave. Gudronul contribuie la îngroșarea arterelor și favorizează formarea plăcilor de aterom, ceea ce crește riscul de infarct miocardic și accident vascular cerebral. Totodată, substanțele toxice din gudron acționează negativ asupra circulației sângelui, afectând oxigenarea corectă a organelor vitale. Un alt efect vizibil este deteriorarea sănătății orale. Gudronul pătează smalțul dentar, favorizează formarea tartrului și afectează gingiile, crescând riscul de parodontoză și chiar de cancer oral.

Cu toate acestea, datorită progresului tehnologic, astăzi avem acces la soluții inovatoare care reduc riscurile pentru sănătate. În cazul fumatului, specialiștii afirmă că cea mai eficientă metodă este renunțarea la acest viciu, iar pentru cei care nu pot renunța complet la consumul de nicotină există alternative mai sigure. Produsele alternative care nu ard și nu produc fum reduc expunerea la gudron, eliminând procesul de ardere. În cazul altor surse de generare a gudronului, putem reduce riscurile prin folosirea mașinilor electrice și a tranziției fabricilor către energie verde. Pe lângă asta, există metode moderne de gătit, cum ar fi aparatele cu aer cald sau grătarele electrice, care contribuie la evitarea formării gudronului și a altor substanțe dăunătoare în alimente.

Toate aceste soluții au un element comun – elimină procesul de ardere și, astfel, reduc semnificativ riscurile pentru sănătate.

Realitatea Live

13 Nov. 2026, 22:35
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
13 Nov. 2026, 22:35 // Slider //  Ana Panaguța

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!