Guvernul a aprobat astăzi abrogarea unui capitolul din Codul de procedură civilă, care se referă la medierea judiciară. Mai exact, este vorba de excluderea medierii judiciare obligatorii pentru cauzele civile. Excluderea instituției medierii judiciare obligatorii este o acțiune prevăzută în Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022.

„Deși scopul inițial era de a reduce volumul de muncă al judecătorilor și de a soluționa cazurile mai rapid, în timp, s-a constatat că această metodă alternativă de soluționare a litigiilor este ineficientă și nu a generat rezultatele pozitive. Mai mult, a avut consecințe negative asupra procedurilor civile și a volumului de lucru al judecătorilor și a cauzat tergiversarea cauzelor pendinte, fiind afectat accesul liber la justiție al justițiabililor”, a declarat secretara de stat a Ministerului Justiției, Veronica Mihailov-Moraru.

De asemenea, s-a constatat că procesele de mediere judiciară au o durată excesivă – între trei și nouă luni, ceea ce contravine Codului de procedură civilă, care prevede că termenul medierii judiciare nu poate depăși 45 de zile.

„ De exemplu, în ultimii patru ani, din numărul total al proceselor de mediere judiciară – circa 43.500 de cazuri, doar 1.165 s-au finalizat cu încheierea unei tranzacții. În restul litigiilor, procesele de mediere au încetat prin refuzul părților de a soluționa litigiul pe cale amiabilă, expirarea termenului sau renunțarea reclamantului la acțiune”, a mai precizat Veronica Mihailov-Moraru.

Proiectul de lege mai prevede dispoziția tranzitorie, conform căreia procesele de mediere judiciară neîncheiate la momentul intrării în vigoare a legii vor fi continuate și finalizate conform legii vechi. Însă, o parte sau ambele părți a litigiului vor putea solicita încetarea imediată a procedurii de mediere judiciară. În acest caz, instanța de judecată va emite o încheiere nesusceptibilă de atac cu privire la încetarea procedurii de mediere judiciară și va transmite dosarul instanței judecătorești pentru repartizare aleatorie unui alt judecător sau, după caz, unui alt complet de judecată. De asemenea, instanța de judecată va fi obligată să informeze părțile despre dreptul de a solicita încetarea imediată a procedurii de mediere judiciară. Astfel, va fi asigurată finalizarea procedurilor de mediere care vor fi în desfășurare la momentul intrării în vigoare a legii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cod de procedură civilă #mediere judiciară #Ministerul Justitie

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.