Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Anca Dragu, a avut, în cursul săptămânii, o întrevedere cu o delegație a Băncii Mondiale condusă de Antonella Bassani, vicepreședinta pentru Europa și Asia Centrală. Discuțiile s-au axat pe situația macroeconomică, dezvoltarea pieței de capital din Republica Moldova, îmbunătățirea sectorului de asigurări, atragerea investitorilor și impulsionarea activității de cercetare în cadrul băncii centrale a Moldovei.

Potrivit unui comunicat de presă emis de BNM, un subiect aparte, în cadrul întrevederii, l-a constituit asistența tehnică acordată BNM de către Banca Mondială. În acest sens, a fost menționată susținerea pentru dezvoltarea unui cadru de finanțare sustenabilă pentru sectorul financiar al Republicii Moldova, perfecționarea cadrului legal privind rezoluția bancară și elaborarea Strategiei Naționale de Incluziune Financiară.

Anca Dragu a menționat că BNM manifestă un interes sporit pentru dezvoltarea Fondului de Garantare a Investițiilor și a modalităților de garantare menite să vină în sprijinul menținerii și atragerii investițiilor în țara noastră.

„Republica Moldova are nevoie să își dezvolte piața financiară. Acum există un nivel scăzut de intermediere financiară, fapt ce necesită soluții și acțiuni atât din partea mediului bancar, cât și a celui antreprenorial. BNM se situează în centrul acestor discuții pentru a fi identificate soluții în dezvoltarea pieței financiare din Moldova”, a afirmat guvernatoarea BNM.

Întrevederea a avut loc în marja reuniunii Constituenței Fondului Monetar și Internațional (FMI) și a Băncii Mondiale (BM) care are loc la Chișinău în perioada 10-12 iulie 2024.

Din delegația Băncii Mondiale prezentă la discuții au mai făcut parte: Silvia Malgioglio, asistentul special al vicepreședintelui pentru Europa și Asia Centrală, Robert Saum, directorul regional pentru Europa de Est, Inguna Dobroja, managerul de țară pentru Republica Moldova, Carolina Odobescu ofițerul de țară al Băncii Mondiale și Galina Cicanci, ofițerul de țară al Corporației Financiare Internaționale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Anca Dragu #banca mondiala #BNM

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.