5% din valoarea totală a Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural vor fi alocate pentru subvenționarea în avans a proiectelor de dezvoltare locală din cadrul Programului LEADER. O decizie în acest sens se regăsește într-un Regulament, aprobat astăzi, în cadrul ședinței Cabinetului de miniștri.

Potrivit documentului, mijloacele financiare vor fi alocate pentru implementarea a două măsuri de sprijin.

„ 20% din valoare subvențiilor vor fi direcționate pentru funcționarea GAL-ului, iar 80% – pentru implementarea strategiei de dezvoltare locală în diverse domenii de acțiuni, precum diversificarea economiei rurale, înființarea noi și crearea locurilor de muncă; achiziționarea echipamentelor și utilajelor; construcția sau modernizarea clădirilor de importanță economică, socială, istorică și culturală ș.a”, anunță Guvernul.

Apelul de depunere a dosarelor pentru GAL-uri va fi efectuat o dată la doi ani, în intervalul lunilor ianuarie-martie, cu excepția anului curent, când solicitanții vor putea depune dosarele în perioada mai-iunie.

Astfel documentul va asigura o politică durabilă a mediului rural și va contribui la dezvoltarea economică a teritoriului GAL-urilor în baza dezvoltării parteneriatelor și a implementării strategiilor de dezvoltare locală; consolidarea capacităților și abilităților reprezentanților sectoarelor public, antreprenorial și civic din zonele rurale, dar și îmbunătățirea condițiilor de viață și bunăstare a populației din mediul rural.

În prezent, în țara noastră activează 47 de GAL-uri, fiind implicate 438 de unități administrativ – teritoriale care includ 732 de localități (50% din localitățile din țară) și cuprind peste un milion de locuitori. Abordarea LEADER este un instrument european de dezvoltare a zonelor rurale, care a fost preluat de Republica Moldova în 2016 și până în prezent au fost implementate circa 700 de proiecte.

#Guvern #regulament #subventionare

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.