Trei persoane au sărit în mare, în încercarea de a ajunge pe teritoriul Italiei. Cei trei se numără printre cei aproximativ 250 de migranți, cărora le-a fost refuzată permisiunea de a debarca, după ce oficialii au permis accesul doar celor vulnerabili sau minori, transmite BBC.

În weekend, două nave de salvare de pe mare au acostat în Sicilia, transportând un grup mare de migranți. Majoritatea au avut voie să părăsească navele. Însă 35 de oameni de pe Humanity 1 și alți 215 de pe Geo Barents au fost impuși să rămână la bord, pe motiv că nu fac parte din categoria persoanelor vulneravile.

Liderul echipei umanitare de pe nava Geo Barents, Anabel Montes Mier, susține că situația devine „instabilă”, confirmând, totodată, că trei persoane au sărit în apă, înainte de a fi salvate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În ciuda amenințărilor din partea guvernului italian cu amenzi în valoare de 50 000 de euro, cele două nave refuză să plece. Atât SOS Humanity, care conduce Humanity 1, cât și MSF, au susținut că toți cei aflați la bordul navelor lor sunt persoane vulnerabile, deoarece au fost salvate de pe mare.

Ministrul italian de interne, Matteo Piantedosi, a declarat că persoanele care nu se califică drept vulnerabile, ar trebui să părăsească apele italiene, pentru a fi îngrijiți de „statul de pavilion” al navelor în cauză – Germania și, respectiv, Norvegia.

Italia este unul dintre principalele puncte de intrare în Europa a migranților. Potrivit ONU, de la începutul anului 2022, circa 85 000 de migranți au sosit prin intermediul bărcilor. Noul premier italian, Giorgia Meloni, a promis că va pune capăt primirii migranților care călătoresc peste Mediterana din Africa de Nord.

#coridor umanitar #Criza refugiaților #Giorgia Meloni #Italia #migranti #nava

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.