Trei persoane au sărit în mare, în încercarea de a ajunge pe teritoriul Italiei. Cei trei se numără printre cei aproximativ 250 de migranți, cărora le-a fost refuzată permisiunea de a debarca, după ce oficialii au permis accesul doar celor vulnerabili sau minori, transmite BBC.

În weekend, două nave de salvare de pe mare au acostat în Sicilia, transportând un grup mare de migranți. Majoritatea au avut voie să părăsească navele. Însă 35 de oameni de pe Humanity 1 și alți 215 de pe Geo Barents au fost impuși să rămână la bord, pe motiv că nu fac parte din categoria persoanelor vulneravile.

Liderul echipei umanitare de pe nava Geo Barents, Anabel Montes Mier, susține că situația devine „instabilă”, confirmând, totodată, că trei persoane au sărit în apă, înainte de a fi salvate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În ciuda amenințărilor din partea guvernului italian cu amenzi în valoare de 50 000 de euro, cele două nave refuză să plece. Atât SOS Humanity, care conduce Humanity 1, cât și MSF, au susținut că toți cei aflați la bordul navelor lor sunt persoane vulnerabile, deoarece au fost salvate de pe mare.

Ministrul italian de interne, Matteo Piantedosi, a declarat că persoanele care nu se califică drept vulnerabile, ar trebui să părăsească apele italiene, pentru a fi îngrijiți de „statul de pavilion” al navelor în cauză – Germania și, respectiv, Norvegia.

Italia este unul dintre principalele puncte de intrare în Europa a migranților. Potrivit ONU, de la începutul anului 2022, circa 85 000 de migranți au sosit prin intermediul bărcilor. Noul premier italian, Giorgia Meloni, a promis că va pune capăt primirii migranților care călătoresc peste Mediterana din Africa de Nord.

#coridor umanitar #Criza refugiaților #Giorgia Meloni #Italia #migranti #nava

Subiectul disensiunilor privind renovarea caldarâmului de pe str. 31 August 1989 din Capitală este hiperbolizat, consideră secretarul de stat de la Ministerul Culturii, Corneliu Cirimpei. Potrivit oficialului, legislația stipulează că drumurile pot fi reparate doar de proprietarii lor.

Cirimpei a relatat în discuții cu Realitatea că, totuși, zona reprezintă însemnătate pentru suflul cultural al municipiului Chișinău, iar schița de proiect prezentată de Primăria Capitalei a fost aprobată, atunci când a corespuns normelor solicitate de Consiliul Național al Monumentelor Istorice (CNMI).

„Când vorbim de drumuri locale, stăpânii drumurilor locale sunt autoritățile locale și doar ei pot interveni pe acest drum. Dacă vorbim despre acest segment a străzii 31 August, acest segment este unul foarte important din punct de vedere cultural. Noi avem două blocuri ale Bibliotecii Naționale, noi avem un Palat în numele lui Sulac, avem două muzee, Muzeul Național de Arte, Muzeul Național de Istorie și avem Teatrul Licurici. Acest segment este îmbibat de cultură, de istorie, sunt monumente istorice și trebuie o altă abordare decât alte segmente ale străzii 31 August.

În momentul în care primăria a venit cu schița de proiect și această schiță de proiect a corespuns inclusiv și normelor CNMI, a fost aprobată”, a explicat secretarul de stat.

Potrivit lui Corneliu Cirimpei, o situație similară a vizat și Grădina Publică Ștefan cel Mare, unde schița de proiect a fost aprobată din a treia încercare. Funcționarul de la Ministerul Culturii nu știe, însă, când ar putea demara lucrările, afirmând că totul depinde de municipalitate și de banii existenți în bugetul Capitalei.

#caldaram #CNMI #Corneliu Cirimpei #proiect #renovare