Guvernul nu susține propunerea de a organiza campanie de informare privind pericolul escrocheriilor, înaintată de socialiști în Parlament. Membrii cabinetului de miniștri invocă cheltuieli suplimentare pentru desfășurarea activităților respective.

Reprezentanții Executivului susțin că activitățile de informare și de prevenire a fraudelor telefonice și online reprezintă atribuții permanente ale autorităților publice și „sunt realizate în mod sistematic, în limitele competențelor stabilite de lege”.

„Proiectul are un caracter preponderent declarativ și nu reglementează în mod suficient mecanismul de implementare a măsurilor propuse, responsabilitățile concrete ale autorităților implicate, modalitatea de coordonare interinstituțională, sursele de finanțare și instrumentele de monitorizare și de evaluare a rezultatelor. (…)

Stabilirea unei perioade de desfășurare a campaniei de 90 de zile nu este justificată în raport cu natura fenomenului vizat. Având în vedere caracterul continuu și evolutiv al fenomenului fraudelor telefonice și online, activitățile de informare și de prevenire trebuie desfășurate în mod permanent și adaptate noilor riscuri identificate, în cadrul mecanismelor instituționale existente, fără a fi limitate la o perioadă determinată. (…)

Proiectul nu identifică sursele de finanțare necesare pentru realizarea activităților preconizate și nici nu evaluează impactul financiar al măsurilor propuse”, se arată în avizul care urmează să fie aprobat de miniștri pe 5 august.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe 17 iunie, în Parlament a fost înregistrată o inițiativă prin care se propunea desfășurarea timp de 90 de zile a unei campanii de informare, cu privire la escrocheriile telefonice și online. Documentul stipula că în proces trebuie să fie implicate mai multe autorități publice din țară, inclusiv ministerele, Cancelaria de Stat, Centrul de Management al Crizelor și instituțiile responsabile de combatarea sau prevenirea crimelor cibernetice și mentenanța sistemelor electronice de stat.

#aviz negativ #campanie de informare #escrocherii #Guvern #proiect

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.