Curs valutar
  • EUR
    20.1303
    -0.227%
  • USD
    18.0881
    -0.0835%
  • RUB
    0.2246
    -0.089%
  • RON
    3.7624
    -0.2552%
  • UAH
    0.3967
    -0.0252%

Toate știrile

29 octombrie 2026

Guvernul nu va majora bursele studenților. MEC invocă creșteri deja aplicate, indexarea și investiții în educație

17 Nov. 2025, 18:54
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
17 Nov. 2025, 18:54 // Societate //  Realitatea.md

Bursele pentru studenții care își fac studiile în instituțiile publice de învățământ superior din Republica Moldova sunt stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 1009/2006 cu privire la cuantumurile burselor, soldelor lunare, altor forme de ajutoare sociale pentru elevii din instituțiile de învățământ profesional tehnic, studenții din instituțiile de învățământ superior și persoanele care studiază în învățământul postuniversitare. Cuantumul burselor se indexează anual cu circa 5%. Aceasta a fost reacția Ministerul Educației și Cercetării (MEC) la petiția Consiliului Național al Tineretului din Moldova.

„Bursele de studii se acordă semestrial, conform rezultatelor sesiunii de examinare, şi se achită lunar. Acestea sunt clasificate în trei categorii. În anul 2025, cuantumul burselor de studii pe fiecare din categorii este, după cum urmează:

  • categoria I – 1 295 lei,
    categoria II – 1 105 lei,
    categoria III – 1 015 lei.

Totodată, studenții pot beneficia de bursă socială, care este în valoare de 685 lei. În învățământul superior, mărimea bursei studenților din anii terminali și a tuturor studenților de la specialitățile din agricultură și medicină au fost majorate cu 20%. Mărimea bursei studenților de la specialitățile din domeniul educației, este următoarea:

  • categoria I – 3 110 lei,
    categoria II – 2 660 lei,
    categoria III – 2 430 lei.

    Iar pentru studenții din anii terminali:

  • categoria I – 3 620 lei,
    categoria II – 3 100 lei,
    categoria III – 2 850 lei”, explică MEC.

În scopul susținerii și promovării performanțelor academice în rândul studenților și implicării active a lor în activități extracurriculare sociale și de cercetare științifică, conferințe, concursuri, expoziții, anual se acordă 52 de burse de merit finanţate din bugetul de stat:

  • Bursa Republicii – 4 250 lei,
  • Bursa Președintelui Republicii Moldova – 3 860 lei,
  • Bursa Guvernului – 3 540 lei.

Potrivit MEC, la momentul actual, bursă de studii primesc peste 12 000 studenți de la ciclul I-licență și circa 4 000 studenți de la ciclul II – masterat.

„Bursele de studii sunt doar un element de susținere al studenților. Este important de menționat că în ultimii patru ani au fost realizate investiții semnificative în asigurarea condițiilor de trai în căminele studențești, în asigurarea condițiilor de studii, dotarea sălilor și laboratoarelor cu echipamente moderne, creșterea calității programelor de studii, diversificarea formelor de învățământ (învățământul la distanță, învățământul superior dual) ș.a. De asemenea, este important de menționat resursele investite în popularizarea sistemului de învățământ superior din Republica Moldova, care a condus la cifre record, după o perioadă de declin, la înregistrarea la studii a elevilor din Republica Moldova. În acest sens, considerăm esențială creșterea burselor pentru studenți, însă acest fapt trebuie realizat în coordonare și colaborare cu investițiile în, (i) popularizarea învățământului superior în Republica Moldova, (ii) investiții în infrastructură, (iii) investiții în îmbunătățirea procesului educațional și capacitatea umană, (iv) corelarea la piața muncii. Este important de menționat faptul că în anul 2025, pentru a stimula participarea studenților la activități extracurriculare și în cele decizionale, pentru a promova democrația participativă și cetățenia activă, au fost alocate mijloace financiare pentru primul program de granturi pentru proiectele studenților. În acest sens, 6 universități au beneficiat de finanțare de până la 350 mii lei pentru proiectele dezvoltate și implementate de studenți”, se mai amintește în comunicatul emis presei.

Ministerul Educației și Cercetării va continua să consolideze un sistem educațional centrat pe calitate și dezvoltare, sprijinind tinerii studioși și investind în modernizarea infrastructurii universitare și a programelor de studii pentru a facilita accesul acestora la studii superioare competitive.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

29 Oct. 2026, 11:29
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
29 Oct. 2026, 11:29 // Slider //  Daniela Baranovschi

Defecțiunea informatică ce a afectat sistemul de semnalizare de pe linia feroviară de mare viteză Madrid-Sevilla ar fi pornit de la trei calculatoare din anii ’90, care ar fi trebuit înlocuite până la începutul lui 2026.

Sindicatele feroviare și specialiștii din domeniu contestă ideea că întreaga responsabilitate pentru tragedie ar reveni unei singure persoane. Sindicatul Circulației Feroviare (SCF) cere analizarea condițiilor de muncă și a pregătirii profesionale a angajaților implicați în gestionarea traficului, potrivit Mediafax.

Ministrul spaniol al Transporturilor, Óscar Puente, a explicat miercuri, 28 octombrie, că, în jurul orei 08:30, sistemul de control LZB din stația Urda a căzut în urma unei defecțiuni de comunicare între trei calculatoare din rețea. Acesta a fost punctul de plecare al unei succesiuni de măsuri de siguranță și decizii luate în centrul de control al administratorului infrastructurii feroviare Adif, din gara Atocha, Madrid.

Sistemul de semnalizare LZB a fost instalat pentru prima dată pe rețeaua spaniolă de mare viteză odată cu inaugurarea liniei Madrid-Sevilla, în 1992. Potrivit surselor sindicale, inginerilor și altor specialiști din sector, sistemul de semnalizare în sine este la fel de sigur ca ERTMS, sistemul mai nou folosit pe alte linii din Spania. Problema o reprezintă însă calculatoarele care îl susțin, vechi de peste 35 de ani.

Aceste echipamente, împreună cu sistemul de semnalizare și alte elemente ale infrastructurii, ar fi trebuit înlocuite în cadrul unui proiect de modernizare pentru care Adif stabilise, în septembrie 2021, un termen de execuție de 52 de luni. Termenul a expirat între decembrie 2025 și ianuarie 2026.

Contractul, în valoare de 94 de milioane de euro, prevedea inclusiv înlocuirea sistemului LZB cu ERTMS pe întreaga linie Madrid-Sevilla, precum și modernizarea instalațiilor de semnalizare, a sistemelor de protecție a trenurilor și a telecomunicațiilor fixe.

César Franco, președintele Consiliului General al Colegiilor Oficiale ale Inginerilor Industriali, a confirmat că sistemul ar fi trebuit deja înlocuit. El a subliniat însă că vechimea echipamentelor nu înseamnă automat că acestea sunt nesigure, dacă sunt întreținute corespunzător.

Ministrul Puente a recunoscut că defecțiunile informatice pot apărea, fără să fie însă evenimente cotidiene. Reprezentanții sectorului feroviar au atras atenția că Spania investește în continuare mai mult în construirea de noi kilometri de cale ferată decât în repararea infrastructurii existente. Luni, ministrul a estimat la 1,8 miliarde de euro pe an suma necesară pentru întreținerea infrastructurii feroviare, pe care a descris-o drept cea mai urgentă problemă a ministerului său.

Cum s-a ajuns de la defecțiunea informatică la coliziune

Căderea sistemului LZB a dus la oprirea circulației pe un tronson de 63 de kilometri, ca măsură de siguranță. Ulterior, a fost activat sistemul auxiliar de blocare a semnalizării laterale, cunoscut sub denumirea BSL, iar gestionarea traficului a trecut în regim manual, în responsabilitatea personalului din centrul de control Adif.

Operatorii au început să contacteze mecanicii de locomotivă pentru a le transmite instrucțiuni privind reluarea circulației. Aceste mesaje, numite telefonemas, sunt texte standardizate prin care se comunică dacă un tren poate porni din nou și în ce condiții: cu viteza normală sau cu viteză adaptată vizibilității asupra liniei.

În cazul trenului AVE implicat în accident, mecanicul a primit permisiunea de a relua circulația în regim normal, ceea ce permitea atingerea vitezei de până la 200 km/h pe tronsonul respectiv. În acel moment, semnalizarea indica roșu, iar trenul Iryo se afla încă oprit la intrarea în stația Urda.

La aproximativ șase minute de la începutul succesiunii de evenimente, a fost luată decizia de reluare a circulației trenului AVE. Acesta a intrat în coliziune cu trenul Iryo aproximativ 17 minute mai târziu, la circa 25 de kilometri distanță.

Puente a calificat drept „greșită” decizia operatorului de circulație de a permite reluarea mersului normal și drept „inexplicabilă” lipsa unei corectări a acesteia, în condițiile în care centrul de control putea vedea poziția trenurilor.

Totuși, sindicatele și specialiștii nu consideră că responsabilitatea poate fi atribuită automat unei singure persoane.

Sindicatele contestă explicația bazată exclusiv pe eroarea umană

Reprezentanții sindicatului CCOO Ferroviario au criticat faptul că atenția este concentrată asupra unei presupuse erori umane. Aceștia susțin că sistemul ar trebui să ofere garanții suplimentare de siguranță, fără ca prevenirea unui accident să depindă, în ultimă instanță, exclusiv de acțiunile unui angajat.

César Franco a afirmat, la rândul său, că este posibilă o eroare umană, dar că atribuirea întregii responsabilități unei singure persoane este prematură.

Sindicatul Circulației Feroviare a pus sub semnul întrebării atât instrucțiunea transmisă mecanicului de locomotivă, cât și modul în care a fost formulat mesajul de reluare a circulației. Sindicaliștii spun că nu pot stabili încă dacă a fost vorba despre o eroare umană sau despre o problemă de afișare a informațiilor.

Dacă trenul ar fi primit instrucțiunea de a circula cu vizibilitate asupra liniei, viteza nu ar fi putut depăși 40 km/h, ceea ce i-ar fi permis mecanicului să observe mai bine calea ferată.

SCF a mai reclamat de mai multe luni suprasolicitarea personalului din centrele de control, lipsa angajaților și neconcordanța dintre responsabilitățile acestora și pregătirea profesională pe care o primesc. Sindicatul a organizat recent două acțiuni de protest pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă și a început să colecteze procese-verbale ale operatorilor de circulație pentru a clarifica împrejurările în care aceștia își desfășoară activitatea.

Reprezentanții sindicatului au precizat că analizează în continuare informațiile disponibile, deoarece anumite aspecte ale succesiunii evenimentelor nu sunt încă lămurite.

Catastrofă feroviară

O catastrofă feroviară a zguduit Spania miercuri dimineață, 28 octombrie, după ce două trenuri de mare viteză s-au ciocnit în provincia Toledo. Cel puțin 68 de persoane au murit în urma impactului violent produs între localitățile Mora și Orgaz, care a provocat deraierea a două vagoane și prăbușirea lor într-un șanț. Circulația feroviară pe principala linie de mare viteză care leagă Madridul de Andaluzia a fost suspendată.

Autoritățile au precizat că zeci de persoane rămân internate în stare gravă, echipele medicale continuând să acorde asistență răniților în spitalele din regiune.

Óscar Puente, ministrul spaniol al Transporturilor,  a declarat că primele date ale anchetei indică o succesiune de erori care au dus la coliziunea dintre trenurile de mare viteză.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!