Guvernul Olandei a adoptat vineri o poziție pozitivă față de aderarea României la spațiul Schengen. Decizia a fost salutată de premierul român Nicolae Ciucă și ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu, care au mulțumit omologilor lor olandezi pentru sprijin, scrie caleaeuropeana.ro.

„Salut recunoașterea de către guvernul olandez a pregătirii României de a adera la Schengen ca un pas esențial în vederea atingerii acestui obiectiv, posibil prin dialog și cooperare. Olanda este un partener valoros al țării noastre. Suntem hotărâți să continuăm să lucrăm împreună”, a scris premierul Nicolae Ciucă, pe Twitter

Unica țară care s-a împotrivit aderării României este Austria.

„Sunt bucuros să salut evaluarea și poziția pozitivă a guvernului olandez în sprijinirea aderării României la Schengen. Dialogul politic foarte strâns cu partenerii olandezi a contribuit la fundamentarea unei abordări favorabile. Îi mulțumesc lui Woepke Hoekstra pentru tot sprijinul său”, a scris și ministrul Bogdan Aurescu, pe Twitter.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit guvernului de la Haga, o asemenea evaluare pozitivă a fost adoptată și în cazul Croației, dar nu și în cazul Bulgariei. Decizia vine la scurt timp după ce și Parlamentul suedez a evaluat pozitiv aderarea României la spațiul Schengen, prin demersuri adoptate la nivelul Comisiei pentru afaceri juridice și Comisiei pentru afaceri europene din legislativul de la Stockholm.

Pozițiile celor două țări vin în contextul în care ordinea de zi a reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 8 decembrie, care cuprinde o discuție privind aplicarea prevederilor Schengen de către Bulgaria, România și Croația și obiectivul adoptării unor decizii în acest sens, urmează a fi definitivată la reuniunea Comitetului Reprezentanților Permanenți, care reunește ambasadorii statelor UE, și care va avea loc pe 7 decembrie.

În privința Olandei, decizia are un caracter istoric, pentru că Haga s-a opus aderării României la spațiul Schengen încă 2011, de când Bucureștiul îndeplinește criteriile tehnice și acquis-ul spațiului de liberă circulație.

#aderare #Haga #Olanda #Romania #Spațiul Schengen

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.