Ministerul de Interne din Austria s-a pronunțat vineri împotriva eliminării controalelor la frontierele statelor membre UE România, Bulgaria şi Croaţia, scrie Agerpres.

Se întâmplă după ce comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson a declarat săptămână aceasta că cele trei ţări ar trebui să adere fără întârziere la zona liberă de circulaţie Schengen.

„Este un moment inoportun să votăm asupra extinderii acum, când sistemul frontierelor externe nu funcţionează”, a declarat ministrul de Interne conservator Gerhard Karner pentru publicația austriacă „Kurier”.

În prezent, Austria se confruntă cu un număr sporit de refugiaţi, care au trecut prin alte state UE de-a lungul aşa-numitei rute a Balcanilor, pentru a intra în ţară.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit Ministerului de Interne de la Viena, peste 90 000 de persoane au ajuns la frontiera austriacă de la începutul anului 2022. Dintre aceştia, 75 000 nu au fost înregistraţi anterior în vreo altă ţară UE.

Votul asupra aderării celor trei ţări la spaţiul Schengen este programat să aibă loc pe 8 decembrie, în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI).. Decizia în acest sens necesită unanimitate.

Zona Schengen, formată din 26 de state, a suspendat în mare parte controalele la frontieră între ţările membre, permițându-le oamenilor să călătorească, să muncească şi să trăiască într-o altă ţară fără viză sau permis de şedere. Bulgaria, România, Croaţia, Republica Irlanda şi Cipru sunt singurele state UE care nu fac parte din zona Schengen.

#Austria #Croația #restricții Bulgaria #Romania #Spațiul Schengen #vize

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.