Purtătorul de cuvânt al lui Dorin Recean susține că deputatul rus Serghei Mironov a interpretat declarațiile premierului despre demilitarizare. În același timp, Daniel Vodă îi răspunde și Mariei Zaharova, care declara că schimbările din Executiv sunt „cosmetice”.

„Reiterez pentru oficialul rus, care nu a privit emisiunea în original, dar a decis să interpreteze cuvintele unui demnitar moldovean că, în declarația sa, premierul a spus ferm, că în procesul de reintegrare țara noastră trebuie să efectueze un lucru fundamental: demilitarizarea în regiunea transnistreană. Vrem să obținem reintegrarea pașnică a țării noastre prin dialog, prin negocieri și prin diplomație, ca să ne recăpătăm deplin suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova”, notează Vodă.

Deputat rus amenință direct Moldova: Putem extinde „operațiunea militară”. Nu îi place „demilitarizarea” lui Recean

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Oficialul mai menționează că partea rusă a omis informațiile în care Dorin Recean vorbea despre „importanța integrării economice și sociale a cetățenilor noștri din regiunea transnistreană”. Conform lui Daniel Vodă, prin demilitarizarea regiunii, „se are în vedere evacuarea trupelor rusești – angajament care a fost asumat însuși de Federația Rusă la Summit-ul OSCE de la Istanbul din 1999”.

Cu referire la declarațiile Mariei Zaharova, precum că retorica noului Guvern va continua să fie anti-rusească, Vodă precizează că retorica este „bine-cunoscută și falsă”.

VIDEO Schimbări cosmetice și retragerea trupelor. Recean vs Zaharova, despre relațiile moldo-ruse după învestire

„Reamintesc că, Programul de activitate al Guvernului Recean are o denumire sugestivă: Moldova prosperă, sigură și europeană. Iar în relația moldo-rusă și participarea Republicii Moldova în cadrul platformelor regionale și multilaterale se va ține cont de evoluțiile legate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv repercusiunile negative ale acestuia asupra regiunii și a Republicii Moldova”, punctează Vodă.

#declaratii #deputat rus #Moldova #razboi #reacție Guvern

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.