Azi, la ora 16.00, se va întruni plenul Parlamentului României, convocat de preşedinţii Camerei Deputaţilor și Senatului, Ludovic Orban și Anca Dragu, pentru prezentarea moţiunii de cenzură iniţiată de USR PLUS şi AUR împotriva Guvernului Cîțu. Ludovic Orban a precizat că şedinţa plenului se va desfăşura chiar dacă nu se întruneşte cvorum la şedinţa Birourilor permanente reunite, care are loc joi, 9 septembrie. Votul asupra moțiunii de cenzură va avea loc după 15 septembrie.

Moţiunea de cenzură intitulată „Demiterea Guvernului Cîţu, singura şansă a României de a trăi! Florin Cîţu trebuie să plece!” a fost înregistrată în 3 septembrie la cabinetele preşedinţilor celor două Camere.

Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au fost convocate în datele de 3, 4, 6 şi 7 septembrie în vederea stabilirii calendarului dezbaterii moţiunii de cenzură, care însă nu s-a putut realiza din cauza lipsei cvorumului de şedinţă.

Potrivit Regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, moţiunea de cenzură, care poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor, se prezintă Birourilor permanente şi se comunică Guvernului de către preşedintele Camerei Deputaţilor, în ziua în care aceasta a fost depusă.

Moţiunea de cenzură se prezintă în şedinţa comună a celor două Camere în cel mult 5 zile de la data depunerii. Dezbaterea moţiunii de cenzură are loc după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere.

Cine participă la ședința plenului

Premierul Florin Cîţu a anunţat, miercuri, că parlamentarii PNL vor fi mandataţi să nu participe la plenul reunit convocat de preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului sau la şedinţele Birourilor permanente reunite în care se va discuta calendarul moţiunii USR PLUS – AUR, până la verificarea legalităţii semnăturilor de pe moţiune, considerând că aceasta a fost depusă nelegal.

Mai mult, premierul a sesizat Curtea Constituţională cu privire la existenţa unui conflict între Parlament şi Guvern pe tema moţiunii de cenzură.

Nici grupul parlamentar al minorităţilor naţionale nu va participa la niciuna dintre şedinţele de plen pe tema moţiunii de cenzură, demers care nu este pe agenda românilor, după cum a declarat liderul grupului, deputatul Varujan Pambuccian.

Pe de altă parte, parlamentarii PSD vor participa la şedinţa de plen reunit în care ar urma să se citească moţiunea de cenzură, însă cel mai probabil nu vor fi prezenţi la şedinţa Birourilor permanente reunite în care se stabileşte ordinea de zi a şedinţei de plen comun, a precizat liderul senatorilor PSD, Lucian Romaşcanu.

#Guvern #moțiune de cenzura #Romania

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.