Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat miercuri, 8 septembrie curent, decretele prin care a luat act de demisia miniștrilor USR PLUS și decretele de numire a miniștrilor interimari.

Decret prin care se ia act de demisia domnului Ilie-Dan Barna, viceprim-ministru, şi se constată încetarea funcției de membru al Guvernului.
Decret prin care se ia act de demisia domnului Cristian Ghinea, ministrul investițiilor şi proiectelor europene, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului.
Decret de desemnare a domnului Florin-Vasile Cîţu, prim-ministru, ca ministru al investițiilor şi proiectelor europene, interimar.
Decret prin care se ia act de demisia domnului Cătălin Drulă, ministrul transporturilor şi infrastructurii, şi se constată încetarea funcției de membru al Guvernului.
Decret de desemnare a domnului Dan Vîlceanu, ministrul finanțelor, ca ministru al transporturilor şi infrastructurii, interimar.
Decret prin care se ia act de demisia domnului Claudiu-Iulius-Gavril Năsui, ministrul economiei, antreprenoriatului şi turismului, şi se constată încetarea funcției de membru al Guvernului.
Decret de desemnare a domnului Virgil-Daniel Popescu, ministrul energiei, ca ministru al economiei, antreprenorialului şi turismului, interimar.
Decret prin care se ia act de demisia domnului Ciprian-Sergiu Teleman, ministrul cercetării, inovării şi digitalizării, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului.
Decret de desemnare a domnului Tánczos Barna, ministrul mediului, apelor şi pădurilor, ca ministru al cercetării, inovării şi digitalizării, interimar.
Decret prin care se ia act de demisia doamnei Ioana Mihăilă, ministrul sănătății, şi se constată încetarea funcției de membru al Guvernului.
Decret de desemnare a domnului Cseke Attila Zoltán, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, ca ministru al sănătăţii, interimar.

Realitatea.md amintește că România se confruntă cu o criză politică internă. Totul a început după ce premierul român, Florin Cîțu, a anunțat despre demiterea ministrului Justiției, Stelian Ion.

Ședința de Guvern a României începută de miercurea trecută a fost întreruptă, după ce premierul Florin Cîțu a vrut să introducă pe ordinea de zi suplimentară programul de investiții de 50 de miliarde „Anghel Saligny”. Cei de la USR PLUS au amenințat, nervoși, că vor depune o moțiune de cenzură, dacă se adoptă proiectul, acuzând faptul că nu există avizele necesare, printre care ultimul, cel de la Ministerul Justiției.

Ministrul revocat al Justiției, Stelian Ion, a spus că a primit doar o copie a ordonanței privind Programul „Anghel Saligny”, din cauza căreia a izbucnit scandalul în coaliție, și a dat vina pe o „eroare” produsă la Ministerul Dezvoltării, în condițiile în care ministrul Cseke Attila a spus că originalul a fost trimis la Ministerul Justiției pe 25 august. Ion a mai spus că avizul ministerului pentru acest program de investiții ar fi mai degrabă negativ.

#demisii #Klaus Iohannis

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.