Guvernul Republicii Moldova va revendica 3,3 miliarde de lei, la cursul mediu de schimb valutar din anul 2008, de la SA „Moldovagaz”. Mai exact, suma urmează a fi trecută în cont ca datorie a „Moldovagaz” către Agenția Proprietății Publice.

Hotărârea a fost adoptată de Parlament după audierea raportului de audit al Curții de Conturi.

„Suplimentar, vor fi întreprinse acțiunile necesare pentru suspendarea dreptului de vot al acțiunilor SA „Moldovagaz” aferente patrimoniului retras de către acționarul din stânga Nistrului a Republicii Moldova, în caz de neasigurare în termeni proximi a restabilirii controlului SA „Moldovagaz” asupra patrimoniului situat în partea stângă Nistrului. Totodată, va fi evaluată activitatea reprezentanților Guvernului în Consiliul de Observatori și în Consiliul de Administrație ale „Moldovagaz”, se arată în documentul aprobat astăzi.

Ministerul Energiei va demara, în comun cu Agenția Proprietății Publice, procedura de recunoaștere/înregistrare ca proprietate de stat a rețelelor de gaze fără proprietar și transmiterea celor în proprietatea statului, mai prevede documentul.

Între timp, Moldovagaz a venit cu o reacție în acest sens.

„În legătură cu publicarea și dezbaterea în Parlament a raportului Curții de Conturi privind activitatea SA „Moldovagaz”, administrația întreprinderii atrage atenția asupra structurii și însuși spiritului acestui document, care nu este unu obligatoriu, ci are caracter de recomandare. SA „Moldovagaz” dă asigurări că discrepanțele financiare identificate de auditori nu se reflectă în nicio formă în tariful pentru consumatorii finali. Potrivit legii, în tarif sunt incluse prețurile de achiziție, tarifele de furnizare, transport și distribuție, precum și devierile tarifare negative, care s-au format în fond din cauza diferenței pronunțate dintre prețul de achiziție real și cel aprobat de Agenția Națională de Reglementare în Energetică pentru gazele naturale furnizate”, se arată în comunicat.

Hotărârea adoptată de Parlament mai prevede eficientizarea activității rețelelor de distribuție a gazelor din subordinea „Moldovagaz” prin asigurarea aprobării fuziunii celor 12 întreprinderi de distribuție.

De asemenea, este prevăzută aprobarea și aplicarea unui plan de acțiuni de reducere în continuare a pierderilor gazelor în rețeaua de distribuție a gazelor naturale.

#audit #Curtea de Conturi #Moldovagaz

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.