Extinderea afacerilor către Republica Moldova este un obiectiv pe termen mediu și lung pentru multe companii germane prezente deja în România, care văd potențial de dezvoltare în țara vecină. Reprezentanți ai 20 de companii germane s-au întâlnit la sediul Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK România) cu o delegație de oficiali guvernamentali din Republica Moldova, condusă de premierul Dorin Recean, pentru a discuta aspecte ale unei colaborări extinse. Unele firme germane au deja afaceri pe care ar dori să le extindă în Moldova, altele sunt interesate să intre pe această piață.

La întâlnire au participat companii germane din domeniile: cercetare-dezvoltare, educație, farma și agricultură, consultanță și inginerie, automotive, ambalaje și reciclare, construcții, alimentație, servicii de salubrizare și reciclare, gaz, energie, echipamente medicale, turism.

Din delegația Republicii Moldova au făcut parte vicepremierul și ministru al Economiei, Dezvoltării și Digitalizării, Dumitru Alaiba, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Lilia Dabija, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, secretarul general al Guvernului, Artur Mija, ambasadorul Republicii Moldova în România, Victor Chirilă, alături de alți secretari de stat și consilieri guvernamentali.

Directorul general al AHK România, Sebastian Metz, a anunțat cu această ocazie organizarea în vara acestui an a unei vizite la Chișinău a reprezentanților companiilor germane interesate. „AHK România colaborează de mai mulți ani cu mediul de afaceri și cu administrația din Moldova, dar din 2020 are un mandat oficial de a consolida comerțul trilateral dintre Germania, România și Republica Moldova. Avantajul nostru constă în faptul că avem o comunitate de afaceri puternică româno-germană alcătuită din 600 de companii membre , pe care dorim să o punem în valoare prin integrarea Republicii Moldova în activitățile noastre. Prin întâlnirea de azi putem spune că am făcut încă un pas pentru întărirea parteneriatului cu Republica Moldova”, a spus el.

La rândul său prim-ministrul moldovean s-a declarat un susținător al mediului de afaceri, pentru că acesta aduce prosperitate. El a dat asigurări că provocările legate de securitatea Republicii Moldova în contextul complicat al agresiunii rusești în regiune pot fi controlate și că guvernul său se concentrează pe chestiuni economice. „Suntem conștienți că suntem afectați de războiul din Ucraina și noi credem că ucrainienii ne protejează pe noi, Europa și întreg sistemul democratic de valori care ne permite să fim liberi, să investim și să producem prosperitate, dar provocările legate de securitate sunt sub control”, a explicat el.

Prim-ministrul Dorin Recean a menționat câteva facilități de care oamenii de afaceri beneficiază dacă investesc în Republica Moldova. Printre acestea un acord comercial aprofundat cu Uniunea Europeană prin care tarifele firmelor europene ce exportă în Moldova sunt reduse, iar procedurile vamale, eficientizate. Alte măsuri de sprijin al mediului de afaceri, în curs de implementare, sunt integrarea piețelor de capital din Moldova cu cele din România, fapt ce va permite companiilor din Moldova să acceseze finanțări și din România, unde piețele de capital au instrumente mai sofisticate de finanțare. În ceea ce privește pregătirea forței de muncă, guvernul de la Chișinău va pune accent pe formarea de ingineri, IT-ști și alți specialiști de care are nevoie industria, precum și pe educația profesională duală, după modelul german.

Restructurare instituțiilor publice pentru a le pregăti pentru o viitoare aderare la UE, digitalizare acestora împreună cu aceea a sectorului de business, în colaborare cu autoritățile de la București, acordarea de subvenții IMM-urilor pentru activități de cercetare aplicată în industrie, fapt care le va permite să aplice la programul de finanțare pentru cercetare și inovare Horizon Europe, sunt alte câteva măsuri avute în vedere de guvernul de la Chișinău.

De asemenea, Moldova are o ambițioasă agendă în ceea ce privește infrastructura energetică și de transport rutier și feroviar, în speranța că va putea participa în viitor la reconstrucția Ucrainei.

Companiile germane prezente la întâlnirea organizată de AHK România au apreciat potențialul de dezvoltare al Republicii Moldova și au prezentat premierului așteptările și nevoile lor pentru ca business-ul să poată crește. Au fost menționate îngrijorări legate de securitate și dorința ca oficialii moldoveni să comunice explicit și direct cu mediul de afaceri despre cum poate asigura securitatea oamenilor și a afacerilor în contextul conflictului din regiune. Alte necesități ale companiilor sunt legate de procedurile vamale, de timpul lung de așteptare la frontiere, de diverse sisteme de taxare.

În Republica Moldova sunt în prezent 140 de companii cu capital german, iar volumul schimburilor comerciale a crescut în 2022 cu 16,5% față de anul anterior, ajungând la 830 mil de euro.

Despre AHK România

AHK România este reprezentanța oficială a economiei germane. Înființată în 2002 în România, AHK numără peste 580 de firme-membre și oferă companiilor o platformă importantă pentru networking, schimb de informații și experiențe. Prin serviciile pe care le oferă și prin evenimentele pe care le organizează, AHK România susține activ companiile germane la intrarea lor pe piața românească și este totodată partener al firmelor românești interesate de piața germană. De la 1 ianuarie 2020, în cadrul AHK România funcționează și Centrul de competență pentru Republica Moldova, care contribuie la consolidarea relațiilor trilaterale dintre companii din România, Republica Moldova și Germania.

Laitmotivul anului 2023 pentru AHK România: Strengthening Partnerships – Turn Challenges into Opportunities

Parteneriatele puternice reprezintă fundamentul pentru a face față provocărilor actuale și viitoare. Gândirea și acțiunile îndreptate către formarea de parteneriate între companii, mediul politic, societate și educație sunt mai importante ca niciodată. În acest context, am ales pentru acest an ca laitmotiv „Strengthening Partnerships”. Obiectivul nostru este de a duce relațiile economice dintre Germania și România la un nou nivel. În cadrul parteneriatelor, însoțim transformarea în modele de afaceri durabile și sprijinim în mod activ investițiile în educație, sănătate, știință și noi tehnologii. Pentru a atinge aceste obiective ambițioase, trebuie să colaborăm mai strâns ca niciodată și să gândim în aceeași direcție. În cadrul unor Strengthened Partnerships transformăm Challenges into Opportunities!

#afaceri #companii germane #Moldova

Grupul auto german Volkswagen a anunţat luni reconversia fabricii sale din Osnabruck (vestul Germaniei), un simbol al orientării industriei auto germane, care trece în prezent printr-o criză de amploare, către sectorul apărării în plină expansiune, informează AFP și Agerpres, transmite Digi24.

Având în vedere cererea scăzută pentru autoturisme, carnetele de comenzi pline ale producătorilor de armament oferă posibile debuşeuri pentru fabricile subutilizate ale producătorilor auto. În acest context, grupul Volkswagen, care deţine zece mărci (VW, Porsche, Audi, Skoda), a informat că a „ajuns la un acord” cu landul Saxonia Inferioară, un acţionar influent al producătorului auto, precum şi cu fondul de investiţii israelian Aurelius Capital, privind „o posibilă vânzare a filialei sale Volkswagen Osnabruck GmbH”, care operează uzina din aceiaşi localitate. Potrivit unui comunicat de presă al VW, Aurelius ar urma să devină acţionar majoritar la această uzină.

Cei doi cumpărători intenţionează să deruleze un proiect iniţial de cooperare cu compania israeliană Rafael Advanced Defense Systems vizând „posibila fabricare de sisteme şi componente pentru sisteme de apărare aeriană destinate Germaniei şi Europei”.

Potrivit Volkswagen, alte parteneriate şi proiecte sunt planificate ca parte a acestei conversii, care permite păstrarea cel puţin a unei părţi din uzina de la Osnabruck, a cărei producţie de vehicule urma să înceteze în vara anului 2027. Acum această uzină produce modelul T-Roc Cabriolet pentru marca VW, pentru care nu a fost anunţat niciun succesor.

Fondul Aurelius Capital, descris ca o companie de investiţii cu sediul central în Tel Aviv, Israel, dezvoltă tehnologii în domeniul apărării, securităţii cibernetice, inteligenţei artificiale şi infrastructurii critice.

Anunţul vine la doar câteva zile după ce acţionarii şi reprezentanţii angajaţilor de la VW au ajuns la un acord istoric privind măsuri dure de reducere a costurilor în cadrul grupului Volkswagen, în principal la marca VW, pentru a inversa dificultăţile cu care se confruntă industria auto europeană. Acest plan, care prevede eliminarea altor 50.000 de locuri de muncă la nivel mondial până în 2030, pe lângă cele 50.000 deja decise din 2024, provoacă îngrijorare în rândul angajaţilor grupului cu privire la soarta altor uzine germane din Emden, Zwickau, Hanovra şi Neckarsulm

Graţie acordului încheiat luni pentru uzina din Osnabruck, locurile de muncă a 1.400 de angajaţi, reprezentând aproximativ trei sferturi din cei 1.800 de salariaţi care lucrează în prezent la această uzină, sunt în siguranţă.

Conform unui comunicat al consiliului de întreprindere de la Volkswagen, ţinând cont de reducerile de personal deja planificate din cauza pensionărilor şi a schemelor de pensionare anticipată, se aşteaptă ca forţa de muncă a uzinei din Osnabruck să se stabilizeze la aproximativ 1.200 de posturi. Pentru aceşti angajaţi rămaşi, „există o garanţie a locului de muncă până la sfârşitul anului 2029”.

„Acum, provocarea este aceea de a gestiona această tranziţie în strânsă consultare cu angajaţii şi reprezentanţii acestora”, a declarat Christiane Benner, preşedinta sindicatului IG Metall.

Confruntat la rândul său cu dificultăţi, rivalul Mercedes-Benz a anunţat la începutul lunii iunie dezvoltarea, în cooperare cu startup-ul german din domeniul apărării Tytan, a unor sisteme de apărare anti-drone amplasate pe vehicule. În plus, potrivit săptămânalului Der Spiegel, grupul franco-german KNDS ar fi în discuţii pentru preluarea unei fabrici Mercedes-Benz din Ludwigsfelde, la sud de Berlin, pentru a produce vehicule blindate.

Furnizorii producătorilor auto, afectaţi şi ei de criza prin care trece sectorul auto, caută şi ei noi pieţe. De exemplu, doi furnizori francezi de componente auto, Forvia şi Valeo, au anunţat în această vară că intră pe piaţa dronelor militare.