Daniel Cioabă, autointitulat regele romilor, anunţă dezvoltarea unui nou proiect de criptomonedă: Gypsycoin.

Acest proiect aduce un element în plus comunităţilor de romi de pretutindeni. Şi anume, prima monedă digitală universală a romilor. Imaginea şi designul proiectului combină elementele tradiţionale cu cele moderne. Aşa a apărut simbolul GYPSYCOIN: roata ţigănească tradiţională în simbioză cu circuitele unei plăci electronice. Acest simbol a fost conceput în acest fel, menit să fie recunoscut cu uşurinţă, mai precizează sursa citată.

Comunicatul integral al Congresului Mondial al Uniunii Internaţionale a Romilor:

Proiectul GYPSYCOIN este o premieră în iniţiativa coeziunii comunităţilor de romi la nivel global. Acest proiect reprezintă prima monedă universală a romilor de pretutindeni. GYPSYCOIN cuprinde şi o latură de dezvoltare socială. Aceasta vizează combaterea discriminării şi xenofobiei, cât şi dezvoltarea socială şi educaţională a romilor. Proiectul domnului Cioabă se angajează să sprijine minoritatea romă în demersurile acesteia spre integrarea socială, să consolideze identitatea etnică, să promoveze diversitatea culturală şi să crească gradul de educaţie şi implicare socială a minorităţii rome.

GYPSYCOIN reprezintă un nou proiect în cadrul universului de cryptomonede. Acest proiect este multilateral şi se implică în domenii diferite de dezvoltare. Proiectul abordează subiectul comunităţilor de romi. Acesta se concentrează pe dezvoltarea comunităţilor şi pe ajutorarea persoanelor de etnie romă aflate în dificultate. În acelaşi timp, scopul este de a consolida un spirit de coeziune digitală între comunităţile de romi, prin intermediul simbolului şi al comunităţii GYPSYCOIN. În acest sens, GYPSYCOIN are ataşat şi un element de identitate. Prin urmare, acesta este menit să fie asociat cu comunităţile de romi din întreaga lume.

Acest proiect aduce un element în plus comunităţilor de romi de pretutindeni. Şi anume, prima monedă digitală universală a romilor. Imaginea şi designul proiectului combină elementele tradiţionale cu cele moderne. Aşa a apărut simbolul GYPSYCOIN: roata ţigănească tradiţională în simbioză cu circuitele unei plăci electronice. Acest simbol a fost conceput în acest fel, menit să fie recunoscut cu uşurinţă.

Prin urmare, GYPSYCOIN este asociat unei cauze. Această cauză fiind dezvoltarea multilaterală a comunităţilor de romi. Din acest punct de vedere, aspectele cheie pe care se concentrează acest proiect sunt furnizarea de alimente şi obiecte de uz casnic familiilor nevoiaşe, educaţia sanitară, promovarea pargusului educaţiei şcolare, educaţia morală civică şi educaţia tehnologică.

În acest sens, GYPSYCOIN are mai multe întrebuinţări. Acestea sunt: finanţare acte de caritate; monedă de schimb pentru comunitate; finanţare de proiecte educaţionale; investiţii financiare pe termen lung şi plăţi. Caracterul comunitar al acestui token este redat de distribuţia de pe piaţă. Din acest punct de vedere, GYPSYCOIN se potriveşte cu dinamica actualei pieţe cripto. Aşadar, 90% din monede au fost arse (scoase din uz), rămânând 10% pentru a circula pe piaţă. Ţinând cont de latura tradiţionalistă a comunităţilor de romi, motto-ul GYPSYCOIN poate fi rezumat la respectarea tradiţiei prin promovarea inovaţiei. În general, proiectul este determinat să aibă un impact major asupra comunităţilor de romi din întreaga lume şi să simbolizeze unitatea.

GYPSYCOIN se bazează pe potenţialul ascuns al unităţii unei comunităţi distribuite pe tot globul. Prin urmare, GYPSYCOIN beneficiază de un mare potenţial de utilizatori la nivel global. În acelaşi timp, se ţine cont de faptul că comunităţile de romi sunt în strânsă legătură unele cu celelalte. Prin urmare, diseminarea acestui proiect se va realiza în mod organic.

Cuantificarea rezultatelor proiectului se va face sub formă de conţinut multimedia şi intelectual. În urma activităţilor şi acţiunilor întreprinse de GYPSYCOIN, rezultatele şi etapele evenimentelor vor fi afişate pe site. Alte subiecte acoperite de GYPSYCOIN sunt: sănătatea mediului înconjurător, iniţiativă cetăţenească, etică, educaţie pentru sănătate, sport, educaţie pentru nutriţie, abilităţi informatice şi tehnologie, literatură, muzică, cultură generală, conştientizarea problemelor actuale ale societăţii. Odată cu implementarea proiectelor, productivitatea şi rezultatele sunt atent măsurate, iar acestea sunt analizate şi se reflectă în mod constant asupra acestora, pentru a îmbunătăţii calitatea serviciilor oferite.

Acest proiect este unul deschis, iar moneda GYPSYCOIN va putea dispune de utilizări adiţionale, în funcţie de evoluţia şi parteneriatele proiectului. Totodată, acest proiect beneficiază de sprijinul International Romani Union.

#criptomoneda #GYPSYCOIN

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.