Secretara de stat în cadrul Ministerului Energiei, Cristina Pereteatcu, a tras un semnal de alarmă în privința stării critice a securității cibernetice din sectorul energetic, în cadrul evenimentului Energy Moldova Forum, desfășurat la începutul lunii la Chișinău. Participând la panelul „Securitatea cibernetică în sectorul energetic al Republicii Moldova – Evaluarea situației actuale și consolidarea rezilienței”, a avertizat că „securitatea cibernetică nu mai este o opțiune, ci o obligație”, scrie Bani.md.

Potrivit oficialei, peste 70% din infrastructura energetică a țării funcționează pe sisteme învechite, iar majoritatea, inclusiv sistemele SCADA, au fost implementate fără a ține cont de riscurile cibernetice moderne. Mai grav, doar 10% din infrastructura critică este în prezent monitorizată în timp real. „Zburăm în orb. Iar atacatorii știu asta”, a declarat Pereteatcu.

Aceasta a menționat și lipsa convergenței între tehnologiile operaționale (OT) și cele informaționale (IT), vulnerabilitățile din lanțul de aprovizionare, precum și riscurile umane cauzate de instruirea deficitară a personalului. „Doar anul trecut am avut trei incidente cibernetice majore în sectorul energetic, care ar fi putut fi prevenite. Însă și mai grav este ceea ce nu știm, pentru că numărul real al incidentelor minore rămâne necunoscut în lipsa unei monitorizări eficiente”, a spus ea.

Ca răspuns, Ministerul Energiei lansează un amplu Program de Transformare Digitală a Sectorului Energetic, cu o componentă esențială dedicată securității cibernetice. Bugetul programului depășește 200 milioane de lei, echivalentul a 21% din totalul investițiilor planificate.

Printre obiectivele asumate se numără: crearea unui Centru de Securitate Cibernetică pentru Sectorul Energetic până la sfârșitul anului 2026, monitorizarea în timp real a 100% din infrastructura critică, certificarea ISO 27001 pentru toți operatorii importanți, conformitatea cu Directiva europeană NIS2, formarea a peste 5.000 de specialiști până în 2030 și campanii de informare pentru 80% dintre consumatori.

„Prin acest program, facem o schimbare radicală. Trecem de la o abordare reactivă la una proactivă, de la fragilitate la reziliență. Vrem ca, până în 2030, Moldova să devină un lider regional în domeniul securității cibernetice energetice”, a concluzionat Cristina Pereteatcu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#electricitate #hackeri

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică achită aproximativ 30 de mii de euro lunar pentru chiria sediului în care își desfășoară activitatea. Directorul ANRE, Alexei Taran, spune că instituția încearcă de mai mulți ani să identifice un spațiu care să facă parte din patrimoniul public, pentru a reduce astfel cheltuielile și pentru ca banii achitați pentru chirie să ajungă în bugetul statului.

Taran susține că, începând din 2019, Agenția a solicitat în repetate rânduri Agenției Proprietății Publice să identifice o clădire din patrimoniul public care ar putea fi utilizată de ANRE.

„Orice instituție, companie, ca să funcționeze are nevoie de un sediu. Agenția nu a avut niciodată sediu, întotdeauna am închiriat. Din anul 2019, în fiecare an, scriem demersuri către APP și Cancelaria de Stat pentru a ne da o ofertă de clădiri care sunt patrimoniu public. Ca să putem veni într-o clădire care este proprietatea statului și să achităm chirie, dar s-o achităm la stat”, a explicat directorul ANRE, Alexei Taran, în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RealitateaTV.

Taran afirmă că, în pofida solicitărilor făcute în ultimii ani, până acum nu a fost identificată o clădire potrivită.

„Este un subiect care deja se discută și la nivel de prim-ministru. Clădirea unde stăm astăzi s-a identificat în procedură competitivă, la prețul cel mai mic. Mobila este din edificiul vechi, are 15-20 de ani”, a punctat directorul ANRE.

Alexei Taran a confirmat că ANRE achită 30 de mii de euro lunar pentru chiria sediului, menționând că valoarea chiriei este calculată în funcție de suprafață și de costul unui metru pătrat.

„Prețul e în jur de 30 de mii de euro și are la bază suprafața și costul per metru pătrat. Prețul oricum este mult sub zona în care ne aflăm pentru că au fost negocieri”, a precizat Alexei Taran.