Economistul Veaceslav Ioniță a publicat o analiză amplă care arată o transformare spectaculoasă a pieței muncii din Republica Moldova: dacă în anul 2014 doar 1.900 de persoane aveau un salariu brut lunar de peste 1.000 de euro, în prezent, în 2025, acest număr a ajuns la peste 110.000 de persoane și este estimat să urce la aproape 130.000 până la sfârșitul anului, scrie Bani.md.

„Este o creștere de 60 de ori în doar un deceniu, o schimbare structurală care marchează tranziția Republicii Moldova către o economie cu venituri mai ridicate și mai competitive”, a declarat Ioniță.

Potrivit datelor prezentate, în primul trimestru din 2025 numărul celor cu salarii de peste 1.000 euro brut a crescut cu 6.000 de persoane față de finalul lui 2024, pe fondul: creșterii salariului mediu anualizat cu 2,5%, menținerii unui curs stabil leu/euro, și extinderii moderate a angajărilor în sectorul real (+3.000 persoane).

Un alt indicator care arată dinamica ascendentă este faptul că aproape 16.000 de persoane câștigă peste 2.000 de euro brut lunar, dublu față de anul 2023. Acest salt evidențiază consolidarea unei elite salariale în creștere, formată din specialiști în IT, telecomunicații, servicii financiare, consultanță și profesii liberale.

„Dacă în 2014 vorbeam despre o minoritate privilegiată, astăzi putem spune că 1 din 5 angajați activi din economia formală câștigă un salariu peste acest prag psihologic de 1.000 de euro. Salariile mari devin normă, nu excepție”, mai notează Ioniță.

Pentru Moldova, acet lucru înseamnă că angajatorii sunt forțați să ofere salarii competitive pentru a-și păstra forța de muncă, iar sectoarele bine plătite devin dominante: IT, telecom, BPO, servicii financiare.

„Apare o presiune crescândă asupra sectorului public și întreprinderilor mici, care rămân în urmă ca ofertă salarială”, conchide Ioniță.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#moldoveni #salarii

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.