Tiraspolul introduce din nou stare urgență în economie. Aceasta în ciuda faptului că perioada instituită anterior s-a încheiat pe 8 iunie, iar așa-zisul soviet suprem și-a încheiat sesiunea pe 9 iunie. Totodată, deja fusese adoptată o „lege” separată, care prevedea măsuri provizorii pentru luna iunie. Decizia de a institui starea de urgență a fost aprobată astăzi, 11 iunie, în cadrul unei ședințe extraordinare așa-zisului soviet suprem, transmite IPN.

Regimul precedent de stare de urgență în stânga Nistrului a fost în vigoare timp de jumătate de an – de pe 11 decembrie 2024 și până pe 8 iunie 2025. Este termenul maxim în care poate fi instituită stare de urgență, conform legislației din regiune.

Astfel, prelungirea nu era posibilă și din aceste motive, pe 6 iunie, administrația din regiune a emis o așa-numită lege, prin care a introdus măsuri provizorii până pe 30 iunie. Printre acestea se numără interdicția de deconectare de utilitățile publice, anularea penalităților și a amenzilor pentru întârzieri la plată, precum și unele facilități în sectorul bugetar și în cel al muncii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Așa-zisa lege a intrat în vigoare pe 9 iunie, în aceeași zi în care sovietul suprem și-a încheiat oficial sesiunea de toamnă, care a durat o perioadă record de nouă luni. Însă deja pe 10 iunie, sovietul a recepționat un decret cu privire la noul regim de stare de urgență, iar pe 11 iunie acesta a fost aprobat într-o ședință extraordinară. Motivul oficial, ca și înainte, rămâne întreruperea alimentării cu gaz.

#economie #stare de urgenta #Tiraspol

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.