Pasagerii din mai multe aeroporturi europene așteaptă chiar și trei ore la controlul de frontieră din cauza noului sistem de intrare-ieșire al Uniunii Europene (EES), potrivit operatorilor aeroportuari, transmite antena3.ro. Întârzierile sunt raportate în țări precum Franța, Germania, Belgia, Italia, Spania și Grecia, unde călătorii stau la cozi mult mai mari decât în mod obișnuit, arată Airports Council International (ACI).

Directorul diviziei europene a ACI, Olivier Jankovec, a declarat pentru Financial Times că situația riscă să devină și mai gravă în perioada următoare.

„În săptămânile următoare și mai ales în lunile de vârf ale verii, situația va deveni pur și simplu imposibil de gestionat”, a spus el.

Noul sistem EES a intrat în vigoare vineri în statele din spațiul Schengen – 25 din cele 27 de state membre ale UE, plus Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția. Acesta obligă pasagerii din afara Uniunii Europene, inclusiv din Marea Britanie, să își înregistreze datele personale și biometrice la intrarea în spațiul european.

Sistemul este introdus treptat din luna octombrie, însă a început deja să provoace întârzieri în unele aeroporturi. Duminică, BBC a relatat că peste 100 de pasageri nu au reușit să prindă un zbor EasyJet de la Milano la Manchester din cauza cozilor de la controlul pașapoartelor.

Reprezentanții aeroporturilor și Comisia Europeană au avut marți o întâlnire pentru a discuta problemele apărute. ACI ar fi cerut extinderea unor derogări și chiar posibilitatea suspendării temporare a noilor controale în caz de blocaje.

„Avem nevoie de posibilitatea de a suspenda complet înregistrarea EES atunci când timpii de așteptare devin imposibil de gestionat la controlul de frontieră”, a spus Jankovec.

„Din primele zile de funcționare completă vedem că sistemul funcționează foarte bine. În marea majoritate a statelor membre nu există probleme”, a transmis un purtător de cuvânt.

Comisia spune că înregistrarea unui pasager durează în medie 70 de secunde, însă ACI susține că procesul poate ajunge și la cinci minute.

Există totuși „câteva state membre unde au fost detectate probleme tehnice”, însă acestea sunt în curs de remediere, potrivit Bruxelles-ului.

De la lansarea sistemului în octombrie, au fost înregistrate peste 52 de milioane de intrări și ieșiri și peste 27.000 de refuzuri de intrare. Aproape 700 de persoane au fost identificate ca potențiale riscuri de securitate.

Problemele apar în contextul în care aeroporturile europene se confruntă și cu riscul unor perturbări în aprovizionarea cu combustibil de aviație, din cauza blocadei din strâmtoarea Ormuz. ACI avertizează că UE ar putea intra în câteva săptămâni într-o situație de deficit sistemic.

În același timp, șeful Ryanair, Michael O’Leary, a criticat dur noul sistem, spunând că provoacă întârzieri de până la patru ore și că este „un haos și o mizerie”, sugerând amânarea implementării complete până în octombrie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Aeroport #EES #haos #UE

Gazele naturale se scumpesc în Republica Moldova cu aproape 41% de la 1 septembrie, după ce Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat tariful de 20,30 lei pentru un metru cub, cu TVA inclus. Majorarea este de 5,88 lei pentru fiecare metru cub, față de tariful actual de 14,42 lei.

Pentru un consum de 100 de metri cubi, o gospodărie din Republica Moldova va achita 2.030 de lei, față de aproximativ 1.442 de lei în prezent. Noul tarif este echivalentul a aproximativ 1,02 euro pentru un metru cub, la cursul din 21 august.

În comparație cu statele vecine și cu alte țări europene, tariful din Republica Moldova este mai mare decât valorile comparate pentru Ucraina și România și ușor peste valoarea estimată pentru Marea Britanie. În Franța, tariful de referință este mai mare.

În Ucraina, pentru aproximativ 98% dintre consumatorii casnici, tariful Naftogaz este de 7,96 grivne pentru un metru cub. La cursul utilizat, aceasta înseamnă aproximativ 3,04 lei moldovenești pentru un metru cub. Pentru 100 de metri cubi, un consumator ar achita aproximativ 304 lei moldovenești, față de 2.030 de lei în Republica Moldova.

Ucraina dispune de rezerve de gaze, iar extracția proprie acoperă peste 80% din consumul intern al țării. În 2025, consumul de gaze în Ucraina a constituit 21 de miliarde de metri cubi, dintre care 16,97 miliarde de metri cubi au reprezentat extracția proprie.

În afară de aceasta, Ucraina beneficiază de asistență financiară externă pentru a acoperi cheltuielile bugetare. Doar țările membre ale Uniunii Europene au oferit asistență financiară în valoare de aproximativ 200 de miliarde de euro.

În România, prețul pentru consumatorii casnici este menținut la 0,31 lei românești pentru un kWh prin mecanismul de plafonare. Raportat la un metru cub, la o valoare de aproximativ 10,5 kWh/m³, rezultă 3,25 lei românești pentru un metru cub.

Convertit în moneda Republicii Moldova, tariful este de aproximativ 12,4 lei/m³, adică circa 0,62 euro. Pentru 100 de metri cubi, un consumator român ar achita aproximativ 1.240 de lei moldovenești.

Astfel, dacă este comparat prețul de 20,30 lei/m³ din Republica Moldova cu valoarea de aproximativ 12,4 lei/m³ rezultată din tariful plafonat din România, gazul este cu aproximativ 64% mai scump în Republica Moldova.

Mecanismul pentru menținerea prețului gazului pentru populație a fost prelungit până în 2027.

România dispune, la rândul său, de rezerve de gaze, iar în 2025 și-a acoperit circa 92% din consum prin extracția proprie, potrivit raportului ANRE din România.

Gazul extras în România este vândut unor categorii de consumatori la un preț plafonat de 110 RON/MWh, echivalentul a aproximativ 21 de euro/MWh, în baza hotărârii Guvernului. Totodată, Guvernul României a plafonat prețul la energie electrică și gaze, iar diferența dintre prețul de piață și prețul plafonat este compensată din buget.

În perioada 2022–2024, România a cheltuit peste 5,2 miliarde de euro pentru compensarea diferenței de preț. În același timp, deficitul bugetar s-a majorat la peste 7,6% din PIB, iar România a recurs ulterior la majorarea taxelor și la reducerea cheltuielilor publice pentru diminuarea deficitului.

„Când vorbim de tarifele din România și Ucraina, trebuie să precizăm că ambele țări au extracție proprie și compensează masiv din buget. Ucraina beneficiază de asistență externă, iar România și-a majorat deficitul bugetar și datoria publică. În 2021, datoria publică a României era de 49%, iar anul acesta a depășit deja 60%”, a menționat pentru Realitatea analistul în energetică, Sergiu Tofilat.

Țări în care sunt anunțate scumpiri la gaze din toamnă

În Marea Britanie, consumatorii urmează să treacă printr-o nouă majorare în toamnă. Plafonul de preț pentru energie a crescut cu 13% în iulie, iar pentru octombrie este prognozată o nouă creștere de aproximativ 4%.

Tariful pentru gaz ar urma să crească de la 7,33 la aproximativ 7,90 pence/kWh. Raportat la un consum de 10,5 kWh pentru un metru cub, aceasta înseamnă aproximativ 19,4 lei moldovenești/m³.

Pentru 100 de metri cubi, costul estimat ar ajunge la aproximativ 1.940 de lei moldovenești. Valoarea este cu aproximativ 0,9 lei/m³ mai mică decât tariful de 20,30 lei care va fi aplicat în Republica Moldova.

Și în Franța, gazele urmează să se scumpească din septembrie. Tariful de referință pentru gaz va crește cu 5,6%, până la 172,05 euro/MWh, cu TVA inclus.

Raportat la un consum de aproximativ 10,5 kWh pentru un metru cub, rezultă aproximativ 1,81 euro/m³, echivalentul a circa 36 de lei moldovenești. Pentru 100 de metri cubi, echivalentul este de aproximativ 3.600 de lei.

Este însă vorba despre un tarif de referință, iar prețul efectiv poate varia în funcție de contract.